Natura a luat-o razna. Explicaţia specialiştilor privind înflorirea anormală a pomilor de două ori într-un an

Pomii înfloresc şi toamna

„Pomii înfloresc şi toamna“. Ar putea fi un enunţ comun peste câţiva ani, dacă schimbările climatice se vor accentua. Ştirile despre pomi înfloriţi pentru a doua oară într-un an nu mai sunt de mult timp senzaţionale, întrucât fenomenul se produce din ce în ce mai frecvent. Specialiştii explică această anomalie.

Chiar dacă temperaturile au scăzut foarte mult, iar frunzele ruginii ale copacilor au început să cadă, unii pomi se încăpăţânează să înflorească. Castanii de pe bulevardele oraşelor, prunii şi merii din livezi, au în partea superioară a coronamentului crengi pline cu flori sau muguri gata să înflorească. Interesant este că aceste flori au apărut alături de fructe şi frunzele ruginii.

Specialiştii horticultori spun că aceste reacţii ale plantelor sunt forme de apărare ale speciei în faţa condiţiilor vitrege. Iar din punct de vedere al climei, anul acesta a fost unul neobişnuit.

”Clima a fost puţin atipică faţă de un an normal. Iarna a fost foarte blândă şi mai ales pomii au fost duşi în derută din cauza temperaturilor ridicate; deci nu au ştiut ce să creadă. Apoi a venit un val de frig primăvara şi asta a fost foarte grav pentru majoritatea plantelor, pentru că în momentul în care se pregăteau să plece în vegetaţie a venit un val de frig şi chiar de îngheţ. După aceea s-a instalat seceta, arşiţa, apoi oscilaţii de temperatură şi ploi. Aceste dezechilibre strică ritmul normal al plantei care se ştie că primăvara înfrunzeşte, înfloreşte, apoi se fructifică se maturizează şi aşa mai departe”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.

Din cauza schimbărilor climatice, pomii suferă în perioada de vegetaţie, sunt stresaţi iar ca măsuri de apărare apar aceşti muguri. 

”Pomul are trei tipuri de muguri: vegetativi, care devin frunze, floriferi, pentru flori şi apoi fructe, şi nişte muguri mici, de rezervă. Ei aşteaptă să se transforme fie în frunze, fie în floare. În cazul în care pomul are foarte multe flori, ele se transformă în frunze. Aceşti mugurii care stau în aşteptare, întârziaţi , au fost creaţi de Dumnezeu pentru protejarea speciei în cazul unor calamităţi. Dacă peste ei vine o brumă sau o calamitate aceşti muguri se transformă în floare, ca să asigure perpetuarea specie. Ele nu fructifică pentru că nu au timp, nu au când să lege”, a declarat horticultorul buzoian.

Sursa myeva.wordpress.com

Astfel de spectacole ale naturii sunt din ce în ce mai frecvente, spun specialiştii, iar în viitor ne aşteptăm la o intensificare a anomaliilor generate de schimbările de climă, precum înflorirea repetată a pomilor. 

”Aceste fenomene apăreau şi în trecut însă erau foarte rare. În ultima perioadă, însă, anual a început să apară această situaţie, în vară, chiar şi în toamnă, târziu. Sunt perturbări ale plantei din cauza climei. Aceste dezechilibre vor mai apărea şi de acum vor fi lucruri obişnuite, nefireşti, dar pentru că schimbările climatice au început să devină foarte accentuate şi de aceea ne aşteptăm la fel de fel de reacţii din acestea care nu sunt consacrate, ale plantelor”, spune Costel Vânătoru (foto).

Înflorirea de două ori într-un an a pomilor este o anomalie iar acest semnal de alarmă tras de natură nu trebuie ignorat. De aceea, pe fondul încălzirii globale şi a modificării climei, cercetarea trebuie să identifice cât mai rapid soluţii reparatorii.

”Tematica în cercetare vizează şi cercetări privind schimbările climatice, să obţinem soiuri, specii rezistente. Nu mai avem o climă uniformă, stabilă, tradiţională, aşa cum o ştim noi din moşi strămoşi ci avem ani cu excese. Aceste alternări de temperatură, de la cele ridicate, la temperaturi joase, sigur că dereglează foarte mult viaţa plantelor. De aceea, noi am iniţiat aceste cercetări privind stresul termo-hidric la plante, cu scopul de a obţine soiuri care să reziste la aceste schimbări climatice”, spune cercetătorul buzoian.

Specialiştii spun că aceste flori apărute târziu se vor usca şi nu vor apuca să ajungă în stadiul de fructe din cauza temperaturile care vor scădea drastic în următoarea perioadă. 

CITEŞTE ŞI: De ce nu mânca Ştefan cel Mare roşii? Pentru că nici nu ştia de existenţa lor

Este atât de prezentă în alimentaţia noastră, în salate sau sosuri, încât ne vine greu să acceptăm că până în secolul al XIX-lea românii habar nu aveau că există. Vorbim despre tomată, sau roşie, nelipsită acum din grădini. Puţini ştiu că tomatele au fost aduse de conchistadori în Europa, ca plante ornamentale, cu fructe mici şi galbene.