Mondenităţi de epocă: Vila Albatros a lui Marghiloman era destinaţia preferată de vacanţă a Reginei Maria
0
Vila ”Albatros” din municipiul Buzău, care i-a aparţinut fostului prim-ministru conservator Alexandru Marghiloman, este un important reper pe harta turistică a zonei. Reşedinţa politicianului este spaţiul unde s-au conturat importante decizii istorice din secolul al XX-lea şi prin care s-au perindat personalităţi ale vremii, precum Regina Maria şi Nicolae Iorga.
Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman, a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman, figură a protipendadei buzoiene.
După moartea acestuia, fiul său, Alexandru Marghiloman, viitorul prim-ministru, a ales să îl modernizeze, solicitând aportul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau, care era deja renumit pentru proiectarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi a clădirii Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti.
Astfel, conacul a devenit o clădire impozantă, cu arhitectură în stil franţuzesc. În anul 1897, Alexandru Marghiloman a inaugurat Vila Albatros, dându-i numele unuia dintre armãsarii sãi favoriţi din herghelia de cai pursânge pe care o avea pe domeniul de aici.
Clădirea principală a domeniului, Vila Albatros, a fost ridicată după planul arhitectului francez într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse.
Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri după ce câştigaseră 27 derby-uri. Palatul Marghiloman avea 31 de camere şi era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereţii erau tapetaţi cu mătase.
”Parte a Complexului Marghiloman moştenit de la tatãl sãu, vila Albatros reprezenta o adevãratã bijuterie arhitectonicã, situatã într-un cadru natural amenajat cu multã generozitate şi bun gust, la capãtul uneia dintre marile artere ale oraşului, la ieşirea spre Brãila, stradã care acum poartã numele renumitului om politic. Vila principal, cu parter şi etaj, este situatã într-un parc de 22,5 ha, cu heleşteu şi avea alãturi vila musafirilor, casa personalului, cele douã case pentru grãdinari, casa portarului, şase grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe, magazia pentru furaje, douã sere şi uzina electricã”. (Mircea Tănase, ”Vila Albatros - doar o amintire?”)
Potrivit profesorului Ioan Stoica, argumentul cel mai puternic ce l-a determinat pe marele politician sã construiascã această bijuterie arhitectonicã a fost nevoia unei reşedinţe a acestei prime baze hipice model din România.
Regina Maria, oaspete de seamă al conacului Marghiloman
Datorită frumuseţii peisajului în care era încadrat conacul lui Marghiloman, dar mai ales a luxului în care se locuia, Vila Albatros devenise un magnet pentru personalităţile politice şi nu numai ale epocii. Dintre oaspeţii de seamă ai conacului sunt Nicolae Iorga, Lascãr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi, cel mai important, Regina Maria.
Potrivit publicistului buzoian Nicolae Peneş, autorul lucrării ”Alexandru Marghiloman, Lordul valah”, premiată de Academia Română, Vila Albatros a fost destinaţia preferată de vacanţă a reginei Maria.
”Regina Maria era o obişnuită a Vilei Albatros. În 'Povestea vieţii mele' descrie cu nostalgie vizitele sale într-un loc care-i aducea aminte de 'viaţa în ţările străine'. Regina era cazată în cel mai luxos dormitor, Camera japoneză. Atât dormitorul reginei, cât şi anticamera erau mobilate şi decorate în stil japonez. De la lămpi cu picior cu desene japoneze, pudriere şi vaze de flori în bronz masiv, la draperii cu balauri pictaţi sau şifoniere sculptate, cu picturi originale pe laturi”, a mai spus scriitorul Nicolae Peneş.
În cartea sa despre ”lordul valah”, Peneş scrie că regina era pasionată de caii de rasă, foarte numeroşi şi de mare valoare în padocurile de la conacul Marghiloman, dar şi de viaţa rurală, căci îi plăcea să culeagă căpşuni şi să admire frumoşii trandafiri din acest fastuos parc dendrologic, dar şi să asiste la ritualul preparării celebrei cafele ”marghilomana”.
”Alexandru Marghiloman era un împătimit al cafelei. Celebra cafea 'marghilomana' este, de fapt, o cafea turcească, fiartă cu rom sau coniac. Cafeaua se fierbea în ibrice aşezate pe nisip încălzit cu cărbuni. O anecdotă relatează că, în timp ce se afla la vânătoare, Marghiloman a cerut valetului său să-i facă o cafea. Nefiind pregătit, valetul a pus în loc de apă coniac şi aşa apărut marghilomana”, a explicat Nicolae Peneş.
Conacul Marghiloman şi Vila Albatros, locul unor importante decizii istorice din secolul al XX-lea
Conacul din Buzău al lui Marghiloman a fost nu numai locul de popas al unor personalităţi ale vremii ci şi spaţiul în care s-au purtat negocieri politice, extreme de importante.
”La Vila Albatros s-a luat multe decizii istorice, mai ales cele legate de întregirea neamului şi formarea României Mari, dar aici au avut loc şi evenimente mondene, cum ar fi cel din decembrie 1916, în plin război, în timp ce familia regală se retrăgea spre Moldova, când s-a dat o petrecere în cinstea viitorului Carol al II-lea, iar cu această ocazie prinţul a fost avansat la gradul de maior”, a precizat Nicolae Peneş.
”În ziua în care au căzut Bucureştii, a avut loc la Buzău un banchet pentru a sărbătorii înaintarea Principelui Carol la gradul de maior. Printr-un băieţaş am aflat că Regele şi Principele au stat 4 zile la mine la Vila Albatros“, scria Alexandru Marghiloman în „Note politice“, vol.3.
Cum au relatat Regina Maria şi Alexandru Marghiloman întâlnirile de la conacul din Buzău
”Ne plăcea foarte mult să mergem la vila Albatros“, aşa îşi începea Regina Maria a României frânturile de amintiri despre vizitele la Buzău, aşternute în cartea „Povestea vietii mele„.
”Alexandru Marghiloman era omul elegant al partidului conservator, bine îmbrăcat, zâmbitor, apropiat şi plăcut în purtare. Era bogat, ţinea cai de curse şi avea o casă întocmită cu belşug. Îi plăcea să primească şi primirile lui dovedeau o largă risipă şi o oarecare dorinţă de a uimi. Relaţiile noastre înfăţişau pentru mine latura plăcută şi uşoare a vieţii; la el politica părea de mai mică însemnătate decât câştigătorii derby-ului, decât Parisul şi eleganţele modei. În locuinţa de vară lângă Buzău soţia lui, născută Ştirbey (mai târziu doamna Ion Brătianu), îi ajutase să întocmească o prea frumoasă grădină. Tot acolo îşi avea herghelia. Ne plăcea foarte mult să mergem la vila Albatros; ne aducea aminte de viaţa în ţările străine; îmi plăceau caii şi preţuiam mult căpşunile cultivate, precum şi frumoşii trandafiri care deosebeau casa lor. O zi petrecută la vila lui Marghiloman era totdeauna o zi plăcută şi Marghiloman ne făcea să uităm cu totul că era ministru”. („Povestea vietii mele„ de Maria, Regina României)
În ”Note politice”, Alexandru Marghiloman a strecurat şi el amănunte relevante despre vizitele la Buzău ale reginei, vizite care de fiecare dată au fost appreciate de către înaltul oaspete.
„Regina a venit la Buzău, după cum se invitase când am fost în audienţă la dânsa. Miercuri dimineaţă am plecat în automobile spre Cislău (aici se afla celebra herghelie de cai pur sânge a armatei). Regina cu d-na Lahovari; Drossu cu Maria şi cu mine; generalul Botez cu generalul Baliff şi colonelul veterinar Rădulescu. La întoarcere dejun pe iarbă în pădurea Vipereşti, oferită de Regină; multă cordialitate. La ora 4 am sosit la Vila Albatros. Regina, în maşina deschisă, a suferit mult din cauza vântului şi a prafului. Ceai la ora 5. Dineu de 8 tacâmuri la ora 7 ½, plecare la ora 9. Suntem invitaţi în trenul regal şi de la Cotroceni automobilul Reginei ne-a dus acasă. Tot timpul intimitate amabilă, Majestatea Sa declarându-se foarte satisfacută”. (Alexandru Marghiloman „Note politice“ vol.3)
Alexandru Marghiloman, mare politician de la începutul secolului XX
Alexandru Marghiloman s-a născut la 27 ianuarie 1854, în Buzău, într-o familie cu o avere considerabilă. După absolvirea colegiului “Sfântul Sava”, s-a înscris la Facultatea de Drept şi la Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris. În anul 1878, a obţinut doctoratul în Ştiinţe Juridice şi Politice.
Revenit în ţară, a urmat o carieră de magistrat, fiind procuror (8 iunie 1879) şi judecător (4 octombrie 1880) la Tribunalul Ilfov. A demisionat din Magistratură pentru a deveni “avocat al statului”.
Ca ministru de Finanţe, a elaborat o serie de legi, cea mai importantă fiind legea administrativă a falimentelor. După retragerea din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914, a fost ales preşedinte al Partidului Conservator. A fost prim-ministru al ţării între martie 1918 – noiembrie 1918.
S-a numărat printre cei mai mari moşieri ai ţării. Crescător şi proprietar de cai de curse, a fost animator al curselor ecvestre în ţara noastră. A fost fondator al Băncii Generale Române şi al Băncii Agricole şi unul din principalii deţinători ai Societăţii de asigurări „Generala”.
A murit pe data de 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani.
CITEŞTE ŞI
Alexandru Marghiloman a fost unul dintre cei mai importanţi politicieni români, considerat „trădător de ţară” de posteritate, după ce şi-a asumat responsabilitatea formării unui consiliu de miniştri de sacrificiu, menit să semneze un armistiţiu umilitor la sfârşitul Primului Război Mondial. Asta, deşi semnarea Tratatului de Pace de la Bucureşti a permis supravieţuirea statului român, după părerea istoricilor.
Se încarcă comentariile...
