Minuni greu de vizitat: drumul până la Platoul Meledic, din Mânzăleşti, unde se află cea mai mare peşteră de sare din Europa, este plin de gropi

Minuni greu de vizitat: drumul până la Platoul Meledic, din Mânzăleşti, unde se află cea mai mare peşteră de sare din Europa, este plin de gropi

Aspectul rezervaţiei este unul deosebit de frumos

Sunt renumite în toată ţara obiectivele turistice din judeţul Buzău. Drumeţiile spre Focul viu, Lacul fără fund de la Meledic sau cascadele din munţi par tentante la prima vedere, însă mulţi abandonează atunci când citesc pe forumuri despre starea jalnică a drumurilor. Unul dintre obiectivele greu de vizitat este Platoul Meledic, din Mânzăleşti, unde se află cea mai lungă peşteră de sare din Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Platoul salin Meledic se află pe raza comunei Mânzăleşti, la numai 50 de kilometri de Buzău şi 159 de kilometri de Bucureşti. Este o rezervaţie naturală aflată la o altitudine de aproximativ 600 de metri. 
 
Pe tot drumul până la destinaţia propusă, călătorul este însoţit de o privelişte cum rar mai poate fi întâlnită, pe care o compun satele de munte aruncate la întâmplare, văile şi vârfurile munţilor din depărtare. 
 
La o distanţă de numai doi kilometri de centrul comunei Mânzăleşti se află satul Meledic, un cătun cu numai câteva familii, dar bogat în minunăţii ale naturii. Lacul din mijlocul platoului carstic este principala ciudăţenie a locului. 
 
Lacul Meledic, cunoscut şi ca „Lacul Mare” sau „Lacul fără Fund” de localnici, este un luciu de apă dulce pe un masiv de sare, fenomen unic în România dar şi în Europa. Povestea sa este un amestec de istorie şi legendă. Se spune că, la sfârşitul anilor 1800, un car plin cu butoaie de apă minerală s-a prăbuşit în lac. 
 
 
Imediat s-a născut legenda că n-a fost vorba de un accident şi că în butoaie nu era nicidecum apă, ci o adevărată comoară. „Bivolii s-au înecat şi cel care conducea şi urmaşii au vrut să vadă dacă acolo sunt valori materiale ascunse. Chiar au încercat să dea drumul la apa lacului, să-l sece şi să ia acele comori şi n-au reuşit să dea drumul la apă, să sece tot lacul şi din această cauză i-a rămas denumirea de Lacul fără Fund”, spune Valeriu Beşliu, primarul comunei Mânzăleşti. 
 
În timpul verii, aici se face plajă şi se pescuieşte. Băile nu sunt indicate, spun oamenii locului, deoarece apa este extrem de rece la circa un metru distanţă de mal. Teoretic, adâncimea lui este de 20 de metri însă localnicii spun că nu au dat niciodată de fund.
 
În afara frumoaselor peisaje care pot fi admirate de pe platoul Meledic, aici mai sunt amplasate şi o serie de 25 statui din lemn, aparţinând unei tabere de sculptură iniţiată în anul 2001. 
 
În total, pe platou sunt şase lacuri cu apă dulce dar niciunul nu este mai mare decât lacul fără fund.  Printre acestea este şi Lacul Castelului, unde se ajunge după numai cinci minute de mers de la lacul principal. Este ascuns în grădinile oamenilor însă locuitorii te îndrumă cu amabilitate, dacă le soliciţi acest lucru.
 
 
Platoul Meledic impresionează mai ales prin versanţii pe suprafaţa cărora Dumnezeau a imprimat o patină albă. Valea Slănicului, cât şi restul Subcarpaţilor Vrancei, adăpostesc cele mai bogate zăcăminte de sare din România. 
 
Canioanele de sare care brăzdează relieful din jurul Meledicului ascund mai multe peşteri săpate în sare, una dintre acestea având dimensiuni impresionante. Accesul în această peşteră este însă blocat, din cauza unei alunecări de teren. Este situată foarte aproape de lacul principal, la un kilometru distanţă, într-o pădure de tei, la baza unui versant abrupt. 
 
Este unică în Europa prin modul de formare dar şi prin dimensiunile cavernei. Se spune că unele săli au înălţimi de aproape 200 de metri. Intrarea în grotă a fost blocată cu câţiva ani în urmă de o alunecare de teren, care a format în munte un crater cu pereţi albi, adânc de peste o sută de metri. „Aici, la Meledic, se găseşte cea mai mare peşteră în cavitate salină din Europa, a doua din lume, este vorba de Peştera 6S Mânzăleşti. Pe lângă această peşteră mai sunt 31 de peşteri mai mici şi care în momentul de faţă nu se pot vizita datorită prăbuşirii zonei de intrare în aceste peşteri”, spune Valeriu Beşliu. 
 
 
Peştera a obţinut în anul 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare, 1.257 metri, fiind apoi detronată, în 1983, de Peştera Malham din Israel, aflată în apropierea Mării Moarte şi care are o lungime totală de 3.100 metri. 
 
În urmă cu mulţi ani, speologii au studiat salba de peşteri de aici. Cavităţile prezintă o diversitate de forme şi nuanţe cromatice, de la alb imaculat, galben, roz, roşu, până la maro şi cenusiu. Stalactitele ajung până la 1,5 metri lungime, cu grosimi de 30 de centimetri la bază, iar stalagmitele sunt reduse, având câţiva centimetri înălţime.
 
 
Pe lângă lacuri şi peşteri, turiştii care ajung în zonă pot vizita Sfinxul de la poalele Masivului Breazăn, ce seamănă cu chipul unui soldat care străjuieşte parcă aceste locuri. Un alt punct de atracţie pentru turişti este Mănăstirea Găvan, ctitiorită la 1707 şi a cărei catapeteasmă din aur este adusă din Sankt Petersburg.
 
Drum deteriorat până la atracţiile turistice din Meledic 
 
Drumul cu maşina până la Rezervaţia Meledic este însă unul dificil. Se merge pe drumul judeţean 203 K până la intrarea în Lopătari, iar de acolo se face o deviere pe un drum pietruit pe o distranţă de 3 kilometri. 
 
 
Deşi autorităţile locale încearcă de câţiva ani să îmbunătăţească infrastructura, eforurile lor nu au avut până acum niciun rezultat. „Pe această zonă aveam un proiect depus la Ministerul Turismului încă din anul 2012. Nu am reuşit să prindem finanţare”, susţine primarul Valeriu Beşliu. 
 
În ultimii ani, nu s-a alocat niciun leu pentru lucrări de întreţinere la drumul DJ 203 K. ”Singura soluţie este întocmirea unui proiect european de accesare a unor fonduri pentru rezolvarea pe termen lung a acestei probleme”, a declarat Laurenţiu Gavrilă, secretar al Consiliului Judeţean Buzău.
 
Cei care vin cu maşina o pot lăsa într-o parcarea special amenajată la intrarea în rezervaţie, unde vor plăti 10 lei pe zi. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările