Liceul în care au învăţat Palade şi Parhon, printre cele mai bune din ţară. Colegiul buzoian B.P. Hasdeu este al cincilea în România după media de admitere

Liceul în care au învăţat Palade şi Parhon, printre cele mai bune din ţară. Colegiul buzoian B.P. Hasdeu este al cincilea în România după media de admitere

Buzăul are o şcoală în Top 5 licee din România, după ultima medie de admitere. Este vorba despre Colegiul National ”B.P. Hasdeu”, unde media de admitere este 9,72. Liceul buzoian i-a dat lumii pe laureatul premiului Nobel George Emil Palade, pe savantul Nicolae Vaschide, academicianul Constantin Parhon, tenorul Nae Leonard. Absolvenţii colegiului ajung în fiecare an la universităţi mari ale lumii.

Ştiri pe aceeaşi temă


Topul celor mai bune cinci licee din ţară, după ultima medie de admitere, este condus de Colegiul Naţional Sf. Sava, din Bucureşti, cu media 9.90. Este urmat de C.N. Mircea cel Bătrân, din Constanţa, cu media 9,89, C.N. Fraţii Buzeşti din Craiova, cu 9,85, şi C.N. Gheorghe Lazăr, cu 9,76. Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, din Buzău, este al cincilea liceu din top, cu media 9,72.

Colegiul Naţional B.P. Hasdeu este unul dintre cele mai prestigioase licee din ţară, a cărui valoare este garantată de numărul mare de personalităţi care au învăţat ori au predat aici, de-a lungul istoriei sale de un secol şi jumătate.

Colegiul Hasdeu a luat fiinţă în 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparţinut Mănăstirii Banu. Printre profesorii care au slujit instituţia buzoiană de învăţământ s-au aflat istoricul Constantin Giurescu şi pictorul Ion Andreescu, acesta din urmă lucrând, în 1873, ca profesor la catedra de desen liniar. Printre „hasdeeni” s-au numărat medicul Constantin Parhon, tenorul Nae Leonard şi singurul laureat român al premiului Nobel, savantul George Emil Palade, care a absolvit liceul în anul 1930, pe vremea când şcoala încă se numea Liceul Alexandru Hâjdeu.
 
George Emil Palade (1912-2008) s-a născut pe 19 noiembrie 1912, la Iaşi, şi a murit pe data de 8 octombrie 2008. Medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, George Emil Palade este singurul român laureat al Premiului Nobel, distincţie acordată pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974. De asemenea, George Emil Palade a fost premiat în 1986, în Statele Unite, cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă, în biologie pentru "descoperiri fundamentale ale unei serii esenţiale de structuri supercomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii", inclusiv cele umane.
 
A devenit elev al liceului "B.P.Hasdeu" în 1923, afirmându-se ca un elev de excepţie, unic prin spirit şi inteligenţă nativă, fiind primul cu cunună în toate clasele de la a I-a pâna la la a VII-a.
 
Constantin I. Parhon (1874-1969) Academician, profesor universitar, la Iaşi şi Bucureşti, medic, creatorul şcolii româneşti de endocrinologie şi unul dintre fondatorii ei pe plan mondial. Este autorul primei cărţi de endocrinologie din lume, "Secreţiile interne", în colaborare cu M. Goldstein. A izolat şi a descris sindroame noi: sindromul hiperhidropecsic, nanismul hiperhipofizar. Contributii importante la biochimia sindromelor endocrine, la studiul valorii endocrine a epifizei şi a timusului, în biologia vârstelor. A fost ales membru al mai multor academii straine. A absolvit Liceul "Petru şi Pavel" din Ploieşti după ce o parte din studiile şcolare le-a făcut în gimnaziul buzoian care avea să devină Liceul "B.P. Hasdeu".
 
Nicolae Vaschide (5 decembrie 1873 – 13 octombrie 1907) a fost un psiholog şi psihiatru român, care şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în Franţa. Colaborator al lui A. Binet, Ed. Toulouse şi H. Pieron, Vaschide a adus o contribuţie preţioasă în domeniul psihologiei experimentale, studiind diverse procese senzoriale, somnul şi visele, atenţia, funcţiunea psihofizică a mâinii. A copilărit într-o gospodărie de pe strada Carol I, care a devenit ulterior strada Independenţei. După terminarea cursului primar, părinţii l-au înscris la gimnaziul “Tudor Vladimirescu”, astăzi Colegiul Naţional „B.P.Hasdeu”, instituţie al cărei director era renumitul profesor Basil Iorgulescu. Acesta şi-a dat repede seama de capacităţile intelectuale ale elevului Vaschide şi a decis să-l îndrume spre liceul “Sf. Sava” din Bucureşti. Ulterior, Nicolae Vaschide s-a înscris la Facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti. Teza de licenţă, “Senzaţiile vizuale”, a susţinut-o pe data de 10 iulie 1895, fiind premiată din Fondul Hilel.
 
Constantin Giurescu (1875 - 1918) Istoric şi istoriograf, editor de texte vechi. Între 1902 şi 1903, îl găsim profesor titular si director al Liceului "Al. Hâjdeu" din Buzău, de unde, ca bursier, îşi va continua studiile la Universitatea din Viena. Reîntors în ţară, în 1906, încredinţează tiparului vastul material cercetat privind istoria românilor. Este, pe rând, şef al serviciului arhivelor din Ministerul Afacerilor Străine (1908), membru al Comisiei istorice înfiinţate de Spiru Haret pentru publicarea izvoarelor naţionale (1909), conferenţiar la Facultatea de Litere din Bucureşti (1912), secretar general în Ministerul Instrucţiunii (1918). În scurta, dar prodigioasa sa activitate istoriografică, savantul face lumină în disputa pentru stabilirea paternităţii cronicilor muntene şi moldovene, dând totodată valoroase ediţii critice din Simion Dascălul, Miron Costin, D. Cantemir.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: