VIDEO FOTO Mănăstirea Răteşti, din judeţul Buzău, afectată de alunecările de teren. Zeci de măicuţe au fost evacuate

VIDEO FOTO Mănăstirea Răteşti, din judeţul Buzău, afectată de alunecările de teren. Zeci de măicuţe au fost evacuate

Pereţii mănăstirii s-au crăpat din cauza alunecărilor de teren  FOTO: Iulian Bunilă

Zeci de măicuţe de la o mănăstire din judeţul Buzău au fost evacuate, vineri după-amiază, după ce dealul de sub aşezământ a luat-o la vale cu tot cu chilii. Pereţii au crăpat şi riscă să se prăbuşească, iar autorităţile au oprit curentul electric şi gazele pentru că alunecarea a pus în pericol reţelele.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Dealul pe care este aşezată mănăstirea a început să se mişte după ploile din ultimele zile. De două nopţi măicuţele nu mai dorm. Terenul e în continuă mişcare şi la fiecare centimetru cu care înaintează falia se aude cum se crapă pereţii. Dejai la mai multe chilii au apărut crăpături mari, pereţii s-au deplasat şi se pot prăbuşi în orice clipă.
 
Cea mai afectată este clădirea stăreţiei, aproape ruptă în două de alunecare. De frică să nu se întâmple vreo nenorocire şi mai mare, curentul electric şi gazele au fost întrerupte la mănăstire. Ca să-si facă mâncare, monahele s-au întors la ceaun şi pirostrii, dar au părăsit şi bucătăria, unde ar fi fost în pericol.
 
Cele 40 de măicuţe cu vârste cuprinse între 30 şi 90 de ani, care locuiau în mănăstire, au fost mutate temporar la aşezământul de batrâni al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei, construit în vecinătate. Sătenii şi rudele măicuţelor au ajutat la mutare, iar mobilierul şi obiectele bisericeşti au fost duse la şcoala din sat.
 
În toamna trecută, mănăstirea obţinuse în urma unor studii o finanţare europeană nerambursabilă de 4 milioane de euro pentru reabilitare, fiind primul aşezământ de cult din România care urma să fie reparat cu bani europeni. Dacă aşezământul va scăpa după alunecarea de teren, va fi nevoie de alte studii inclusiv de stabilizare a terenului şi de alte formalităţi de aprobare a fondurilor de reparaţii.
 
La sfârşitul secolului al XVI-lea, actuala aşezare monahală de la Răteşti, ctitorie a boierului Dragomir şi a soţiei sale, era doar un schit de călugări, având o biserică mică de lemn, închinată Sfintei Treimi. Prima menţionare a Schitului din Răteşti se păstrează din data de 6 mai 1634, când acesta este amintit într-un act de danie al monahului Sofronie de Gomeşti. Aşezarea monahală apare menţionată ca „schit” până în1868. Potrivit documentelor, în anul 1752, locaşul monahal din Răteşti a fost părăsit, fie din pricina unor greutăţi ale vremii, fie din pricina lipsei de monahi. În anul 1760, schitul este reînfiinţat, ca urmare a donaţiei făcute de  2 boieri, de acesta dată, schitul primind o obşte de maici.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: