FOTO Istoria modernă a oraşului Buzău, o îmbinare de poveşti despre oameni importanţi şi faptele lor

FOTO Istoria modernă a oraşului Buzău, o îmbinare de poveşti despre oameni importanţi şi faptele lor

Cuza Vodă, azi

Episoade din viaţa unor importanţi români, precum domnitorul Cuza sau politicianul buzoian Alexandru Marghiloman, pot fi oricând considerate capitole din istoria modernă a Buzăului. Domnitorul Cuza a trecut prin Buzău imediat după Unire şi a lăsat în urmă o stradă care-i poartă şi astăzi numele. Iar Marghiloman a avut meritul de a pune Buzăul pe itinerariile cele mai îndrăgite ale unor personalităţi, precum Regina Maria sau Nicolae Iorga.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Deceniul 1850 - 1860 a fost unul de referinţă în istoria oraşului Buzău. Primul plan al localităţii a fost întocmit de profesorul Pavlide, a avut loc primul spectacol de teatru, a fost construită prima baie cu duş şi abur, pe Fundătura Deltei, de Paul Tinichigiul şi a fost introdusă prima căruţă cu boi pentru transportul gunoiului. 
 
S-a introdus iluminatul public al străzilor, cu lămpi cu petrol, s-au numerotat casele şi s-au pavat străzile cu piatră de râu. A luat fiinţă prima farmacie, a lui Ioseph Thois, sub numele ”La Sfânta Cruce”.
 
În 1859, târgul Buzăului avea să îl găzduiască pe Prinţul Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza 
 
Între 24 şi 25 ianuarie 1859, buzoienii au ieşit în stradă, în grădini şi pieţele publice, bucuroşi la auzul veştii alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la domnia Ţării Româneşti, act care genera unirea Principatelor. Cel mai reuşit banchet a fost dat în ziua de 29 ianuarie de căpitanul Nicolae Sabovici, la Cazarma Militară, unde s-a jucat Hora Unirii.
 
La 6 februarie 1859, buzoienii i-au făcut lui Alexandru Ioan Cuza o primire triumfală. La Poşta Câlnău, înaltul oaspete a fost aşteptat de către administratorul districtului împreună cu un grup masiv de săteni şi sătence”. În apropierea oraşului Buzău, potrivit ziarului ”Steaua Dunării” din 17 februarie 1859, ”i s-a prezentat comanda dorobanţilor, cu cocardul tricolor ce a făcut mare impresie Măriei Sale Prinţul”.

După aceea, ”Măria Sa fu primit de orăşeni în mare număr şi de toată treapta (...), unde printr-un discurs al municipalităţii, i s-au prezentat pâinea şi sarea, simboale ale îndestulării”.
 
Cuza a ajuns apoi la Episcopie, cu gândul să înnopteze aici. Seara, atmosfera în oraş a fost feerică. Corespondentul ziarului ”Românul” înfăţişa în numărul din 17 februarie 1859 această stare de spirit extraordinară: ”torţe aprinse, globuri luminoase, feluri de transparenţe artificiale şi osebite tablouri reprezentând Unirea Principatelor Unite, a armelor lor, a iniţialelor M.S. prinţul, diferite alte embleme şi inscripţii”.
 
Manifestaţia impozantă a buzoienilor a culminat cu reţinerea peste noapte a domnitorului.
 
Potrivit unor documente din Arhivele Statului, la 1859, Buzăul număra aproximativ 9.000 de locuitori, în 1867, 12.000 de locuitori, iar în 1890, 17.000 de locuitori. Erau înregistrate peste 2.400 de case şi 108 străzi. Se găseau la acea vreme 24 de case cu câte două caturi, 1.477 cu câte un cat şi 70 sub pământ. Cea mai mare concentrare de locuinţe era pe strada Târgului, cea care devenea mai târziu strada Cuza Vodă, ca recunoaştere a trecerii domnitorului pe aceste meleaguri. 
 
Modernizarea Buzăului, sub mandatele primarului Nicu Constantinescu
 
Cea mai importantă etapă de dezvoltare a Buzăului a avut loc pe durata mandatelor primarului Nicu Constantinescu, între 1883 şi 1905. Este cel care a comandat construirea în centrul oraşului a Palatului Comunal, care este şi astăzi clădirea-simbol a municipiului Buzăului. Pe vremea lui, au fost create bulevarde dar şi sedii pentru şcoli importante.
 
Buzoian prin adopţie, avocatul Nicu Constantinescu, născut în anul 1840, la Craiova, este considerat de istorici drept ctitorul Buzăului modern. Pe durata mandatelor sale, a asanat şi a pavat oborul şi a construit Bulevardul Parcului, cunoscut astăzi sub numele de Bulevardul Nicolae Bălcescu, care lega centrul oraşului de Parcul Crâng. De asemenea, a construit sedii pentru mai multe şcoli, inclusiv pentru liceul Al. Hâjdeu, astăzi denumit Colegiul Naţional B.P. Hasdeu.
 
Într-una dintre lucrările sale, istoricul Valeriu Nicolescu spune despre Nicu Constantinescu că este ”cel care a trasat bulevarde largi, a aliniat şi sistematizat străzi, a construit localuri pentru toate cele opt şcoli primare din vremea sa (patru de băieţi şi patru de fete), în locul Arestului Preventiv (puşcăria oraşului) a ridicat impozanta clădire a Colegiului  Naţional „B.P.Hasdeu” de astăzi, Hala de Pescărie şi Măcelărie (Bazarul Obor), a salvat Crângul de la tăiere şi, cu ajutorul arhitectului peisagist Rebhun, a realizat reţeaua de alei pietonale din acest parc natural şi, mai ales, emblema cu care noi, buzoienii, ne mândrim, impozantul edificiu al Palatului Comunal”.
 
Pe vremea lui Nicu Constantinescu, s-au deschis, pe etape, artera de circulaţie Centrul Oraşului – Crâng, care s-a numit Bulevardul Parcului, iar din 1896, Bulevardul I.C. Brătianu, actualul Bulevard Nicolae Bălcescu, cea mai îndrăgită arteră a buzoienilor. Avea cinci benzi, banda principală, în centru, pe care circulau caleşti, trăsuri, docare, căruţe; două benzi în stânga şi în dreapta celei principale, care erau pentru pietoni, iar pe celelalte două exterioare se circula călare, pe cal.
 
În 1890, s-a construit Hala de Carne şi Peşte, actualul Bazar, după proiectul arhitectului Doru Boianovici iar un an mai târziu s-au deschis Bulevardul Gării şi Bulevardul Dumbravei, devenit Democraţiei, şi s-a pavat cu dale centrul oraşului. Circulaţia în oraş şi împrejurimi se făcea cu 60 de birje de piaţă şi 153 particulare, dintre care 47 de lux. În 1899 a fost instalat primul bec electric, în faţa Grădinii Publice.
 
Conacul lui Alexandru Marghiloman, locul unde mari personalităţi veneau să se recreeze
 
Vila Albatros, a politicianului conservator Alexandru Marghiloman, a găzduit importante personalităţi româneşti, precum Regina Maria şi Regele Ferdinand, istoricul Nicolae Iorga, oameni politici precum Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturdza sau Iancu Ionescu. 

”În locuinţa lui de vară, de lângă Buzău, soţia lui, născută Ştirbei, îl ajutase să întocmească o prea frumoasă grădină. Ne plăcea foarte mult să mergem la Vila Albatros, pentru că ne aducea aminte de viaţa în ţările străine.. Îmi plăceau mult caii şi preţuiam mult căpşunile cultivate, precum şi frumoşii trandafiri care deosebeau casa lor. O zi petrecută la vila lui Marghiloman era totdeauna o zi plăcută şi Marghiloman ne făcea să uităm în totul că era ministru”, a apreciat Regina Maria într-un jurnal, notă evocată de publicistul Gheorghe Petcu, în cartea ”Judeţul Buzău - Legende şi istorie”.
  
Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau. 
 
În 1897, a fost inaugurată Vila Albatros, situată într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse. Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri după ce câştigaseră 27 derby-uri.
 
Vila Albatros avea 31 de camere şi era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereţii erau tapetaţi cu mătase.
 
Strada Cuza Vodă, mostră din istoria a oraşului
 
Strada Cuza Vodă este principala arteră comercială a Buzăului, aflată în centrul istoric al oraşului. Casele de pe această stradă datează din secolul al XIX-lea, fiind construite pe nişte fundaţii construite cu multe decenii înainte. 
 
Întreaga stradă Cuza Vodă este plină de fostele ascunzători ale negustorilor de acum două secole. Sub construcţiile vechi se află trei niveluri de pivniţe, care reprezentau singura scăpare a târgoveţilor buzoieni de invazia turcilor din Raiaua Brăilei.
 
Pentru că erau atacaţi în nenumărate rânduri de turcii sosiţi dinspre Dunăre, cei mai curajoşi dintre târgoveţii buzoieni ai acelor vremuri au ales ascunzătorile, în loc să părăsească oraşul, construind adăposturi pe trei niveluri de pivniţe.
 
CITEŞTE ŞI
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: