FOTO Călătorie de vis spre Poarta Vânturilor, locul unde aerul Carpaţilor îţi taie respiraţia

Masivul Siriu, din munţii Buzăului, este unul dintre cele mai generoase în peisaje din ţară, iar traseul montan cu plecare de la Cabana Valea Neagră spre Poarta Vânturilor, apoi Şaua Tabla Buţii este unul dintre cele mai atractive pentru turişti. Itinerariul este prezentat amatorilor de drumeţii în cadrul campaniei „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.

Traseul are ca punct de plecare cabana Valea Neagră, situată la 12 kilometri după lacul de acumulare de la Siriu, într-o livadă cu suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Zona deosebit de frumoasă este necunoscută marii majorităţi a turiştilor.

Itinerariul cuprinde punctele Dosul Muntelui, Şaua Poarta Vânturilor, Obârşia Crasnei, Culmea Tătăruţu, Culmea Tătaru Mare şi Pasul Tabla Buţii. Este marcat cu bandă roşie iar durata de parcurgere, dus-întors, este de aproximativ opt ore, cu timp intermediar de trei, patru ore, la Şaua Poarta Vânturilor. 

Punct de plecare, Cabana Valea Neagră

Pentru a ajunge cu autoturismul la Cabana Valea Neagră, dinspre Buzău, mergeţi pe DN 10 şi după aproximativ 300 de metri după viaductul Gramaticu urmaţi un drum forestier. Traversaţi râul pe la coada lacului, întoarceţi şi străbateţi cam 400 de metri pe un drum îngust de-a lungul apei până daţi de o punte suspendată. Traversaţi puntea şi daţi de cabană.

Pensiunea are spaţii de cazare în două corpuri, cu 18 camere disponibile. Cabana cea noua este din lemn masiv şi are la parter un salon de servit masa, o bucătarie şi o terasă, iar la etaj şi mansardă sunt camere micuţe şi mobilate rustic.

De la Cabana Valea Neagră începe traseul montan, de 18 kilometri, marcat cu bandă roşie. Un prim indicator spune că până la Poarta Vânturilor, următorul popas de odihnă şi admirat împrejurimile, ar fi peste două ore de mers fără oprire. Timpul însă creşte până la patru ore, dacă aveţi de gând să faceţi mici pauze pentru imortalizarea peisajului. Pe anumite porţiuni, drumul taie păduri de foioase, zona fiind abundentă în floră şi faună. 

Poarta Vânturilor, locul unde se întâlnesc curenţii de aer din Carpaţi

Poarta Vânturilor reprezintă o şa foarte largă între vârful Bocârnea (1.657 metri), la nord, şi culmea Malâia (1.662 metri), la sud, aflată la 1.490 metri altitudine, prin care se canalizează o parte din masele de aer din NV. De aici şi numele de Poarta Vânturilor. 

”O şa foarte largă între Vârful Bocârnea (1657 m) şi culmea Mălâia (1662 m), cam asta e Poarta Vânturilor. Eh, şi acolo se adună mereu multe, multe mase de aer. E activitate puternică zi şi noapte, un fel de sfat al vânturilor. Îşi merită pe deplin numele portiţa asta fluturătoare. Imediat cum scoţi nasul din padure simti curentul. Intră peste tot pe unde ai uitat fermoarul deschis şi dă frisoane”, scrie o turistă pe blogul aradeanca.ro.

Tabla Buţii, o trecătoare folosită de tătari, armatele turceşti, cele transilvane sau cele ale Ţării Româneşti

Capătul traseului este Pasul Tabla Buţii, numit şi Pasul Tătarilor, o trecătoare situată în Munţii Tătaru din Carpaţii Orientali, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului. Pasul, care uneşte comunele Vama Buzăului şi Ceraşu din Ţara Bârsei respectiv Muntenia, este situat între Plaiul Boncuţei, situat la est şi muntele Tătaru Mare (1.476 m), situat la vest, pe cumpăna apelor dintre Buzău şi Teleajen.

Relieful mai puţin accidentat, un plai cu forme domoale, acoperit de fâneţe şi păşuni, face ca parcursul să fie uşor accesibil. Zona musteşte de istorie. În Evul Mediu, drumul care trecea pe la Tabla Buţii a servit atât ca drum comercial, inclusiv ca „drum al sării”, cât şi strategic, fiind şi o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani şi tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Ţara Românească şi Principatul Transilvaniei, străjuit de o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele XIII – XIV.

În 1542, a fost atestată trecerea pe aici a lui Petru Rareş, iar în octombrie 1599, a lui Mihai Viteazul. Tătarii, armatele turceşti, cele transilvane sau cele ale Ţării Româneşti au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operaţiuni militare (1655 şi 1688). După anul 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buţii rămânând doar un pichet de grăniceri.

În Primul Război Mondial, trecătoarea a redevenit teatru de operaţiuni militare începând cu 15 august 1916. Efectivele Corpului III Armată alături de efective din Divizia a 5-a şi Regimentul 8 Infanterie, cu trei batalioane, respectiv 3.000 de oameni, au format Grupul Tabla Buţii care a intrat în ofensivă spre Ţara Bârsei şi Braşov.

În apropiere, un cimitir militar unde sunt îmormântaţi atât soldaţi români cât şi străini aminteşte de luptele purtate aici în în august-octombrie 1916 între Divizia a 6-a a Armatei a II-a române şi Divizia 89 germană. Cimitirul se află la marginea pădurii în partea de jos a colinei Tabla Buţii imediat sub cota 1.380, unde s-au desfăşurat ultimele lupte de dinaintea retragerii.

De la Tabla Buţii, se poate ajunge la Lacul Vulturilor, obiectiv turistic prezentat recent în cadrul campaniei „Adevărul“ „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“. 

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

VIDEO FOTO Vacanţă de poveste în inima Făgăraşilor. Drumeţie la Bâlea Lac şi Cârţişoara, satul lui Badea Cârţan şi al gangsterului Ironim Budac

FOTO VIDEO Vacanţă în România.  „Litoralul Ardealului” – legenda Lacului fără fund şi a tinerei care s-ar fi sinucis din iubire şi se odihneşte în subsolul unei case

VIDEO Secretele bisericilor fortificate săseşti din Sibiu: legenda camerei împăcării de la Biertan şi a pârâului care nu îngheaţă niciodată, de la Cârţa

FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei

FOTO VIDEO Invincibila Cetate de Scaun reface atmosfera perioadei de glorie a Moldovei

FOTO VIDEO Vacanţă în România. Minunăţiile din adâncurile Salinei Cacica

FOTO VIDEO Munţii Rarău - Giumalău, ţinut de poveste. Legenda uriaşei comori de sub Pietrele Doamnei

Mănăstirea Voroneţ, „Capela Sixtină a Estului”, recomandată călătorilor de compania Austrian Airlines

FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea