Excursie în Buzău: vacanţa în fân, o terapie veche de când lumea

Excursie în Buzău: vacanţa în fân, o terapie veche de când lumea

Aici este locul în care tradiţia a rămas sfântă FOTO Adevărul

În comuna Chiojdu, din judeţul Buzău, turiştii sunt cuceriţi cu odaia cu fân şi cu sauna în butoaie cu flori uscate. Pe lângă frumuseţile locului, oamenii se pot bucura şi de beneficiile unei terapii neconvenţionale veche de când lumea satului: terapia cu fân.

Ştiri pe aceeaşi temă

Căpiţele de fân din gospodăriile localnicilor sunt semnele apropierii de zona turistică a comunei Chiojdu, din judeţul Buzău. Aici, terapia cu fân este ca la ea acasă.

Ioan Lezeu (63 de ani), sau Tata Lice, aşa cum îi place să i se spună, este proprietarul uneia dintre pensiunile din Chiojdu care au pregătite odăile cu fân pentru turişti.

Tata Lice, un fost pilot la Tarom, s-a stabilit, alături de soţia sa Doina, în Munţii Buzăului în urmă cu aproape 30 de ani, în 1985. Au cumpărat o casă şi, datorită meseriei sale de pilot, a primit 250 de metri pătraţi de teren. După Revoluţie, au mai cumpărat două hectare de teren în jurul casei, păşuni şi livezi întinse de pruni şi meri, iar din 1997, au transformat casa de vacanţă a familiei în pensiune.

Şi-a amenajat o cameră specială pentru relaxare, la mansarda pensiunii sale. „Odaia cu fân“ are un covor gros de 15 centimetri de fân, saltele joase şi perne înţesate cu fân, aspre la atingere. Fânul cosit de pe pajiştile din zonă are un conţinut ridicat de plante medicinale. Acesta este motivul pentru care oamenii locului folosesc de sute de ani această metodă pentru a fi sănătoşi şi veseli. În odaia specială sunt peste 40 de plante, care cresc în flora montană şi care contribuie la relaxarea oaspeţilor.

„Somnul în fân este o terapie specifică acestei zone. Pernele, de asemenea, sunt umplute cu iasomie, iar mirosul este îmbietor. În fiecare seară, când pui capul pe pernă, a doua zi te trezeşti foarte bun de muncă. Am adus în acest pod de casă fân amestecat cu ierburi de munte. Cimbrişorul aidoma busuiocului la atingere, adăugat în acest cocktail, începe să degaje un miros deosebit în contact cu căldura corpului, cu efect sedativ pentru sistemul nervos şi revigorant pentru organism“, explică Ioan Lezeu. Tata Lice mai are pregătit un răsfăţ cu fân: sauna în butoiul cu flori uscate.

Şi acum, sătenii din Chiojdu păstrează prin gospodării aşa-zisele „feredeuri“, un fel de butoaie în care localnicii făceau pe vremuri saună cu fân, mai ales atunci când erau bolnavi.

Ideea terapiei cu fân s-a ivit dintr-o nostalgie a tinereţii lui Ioan Lezeu, originar din zona Bihorului. „În zona folclorică a Bihorului, toată lumea are fânar. Am dormit în fân toată copilăria. Iar când ne-am cumpărat casa de la Chiojdu, am dormit o vară întreagă în fânar. De la amintirile redeşteptate până la terapia cu fân nu a fost decât un pas“, spune Tata Lice.

La Tata Lice este o regulă ca odihna în odaia cu fân să fie momentul măreţ al unei zile de ospăţ cu produse tradiţionale şi drumeţii în sălbăticie. O drumeţie, la Chiojdu, poate însemna de fapt un traseu lung, de peste 20 de kilometri.

În funcţie de starea vremii, turiştii au la dispoziţie cinci trasee turistice organizate chiar de către gazdă, Tata Lice, căruia îi face o mare plăcere să împărtăşească tainele muntelui şi legendele ce îl înconjoară. Este vorba despre trasee către Lacul Vulturilor din Siriu, pe un vechi drum comercial ce lega Brăila de Braşov, Vârful lui Crai şi Tabla Buţii, adevărate capodopere naturale.

În pensiunea familiei Lezeu, după o cură de mişcare, urmează un ospăţ cu bucate vânătoreşti, udate cu băuturi făcute în gospodărie, cum este „Ţuica mortală de Chiojdu“.

„Ţuica asta, mult mai feminină decât surata ei ardelenească, este dulceagă şi parfumată“, explică Tata Lice.

Fiecare masă din zi este un adevărat ritual culinar, în cerdacul pensiunii, creat pe gustul până şi al celui mai pretenţios turist. Cui nu-i place raţă pe varză, berbecuţ la groapă sau la proţap, iepure la cuptor, brânza de oi, cu şunculiţă şi ceapă roşie de Buzău, pită coaptă la vatra din curte?

La Chiojdu, timpul curge parcă mai repede, pentru că fiecare oră este trăită la o altă intensitate. Drumeţiile prin împrejurimi, la picior sau călare, îl plasează pe turist în mijlocul unui peisaj minunat, în care sălbăticia naturii este în armonie cu creaţiile omului, case vechi, unele demult părăsite, garduri din lemn care împrejmuiesc livezi sau mici herghelii, dar şi câte un podeţ, ici-colo.

Acasa la Tata Lice

Casa lui Ioan Lezeu, construită pe două nivele, cuprinde cinci dormitoare cu paturi simple şi duble, cinci băi complet utilate, bibliotecă, o sală de mese, o terasă şi odaia cu fân. Preţul unei zile de pensiune completă este de 110 lei de persoană.

Alergicii trebuie să evite fânul

Pentru persoanele alergice nu sunt recomandate astfel de terapii, spun alergologii. „Cei cu rinită alergică nu trebuie să intre în fân. Este vorba despre persoanele cu sensibilitate la graminee sau la buruieni de toamnă, artemisie sau ambrozie, eventual la mucegai, pentru că acel fân, dacă e în condiţii de umiditate, poate să aibă şi mucegai. Primele semne ale alergiei sunt senzaţiile de mâncărime, pe piele dar şi la ochi.

Apoi încep să lăcrimeze, să strănute, să le curgă nasul, să li se înfunde căile nazale, să tuşească, să se sufoce, să apară erupţii pe piele“, spune medicul Simona Băjenaru, de la Spitalul Judeţean Buzău.

Unde se află Chiojdu

Comuna Chiojdu, o aşezare cu şase sate răsfirate, este plasată în zona Subcarpaţilor de Curbură, la limita de nord-vest a judeţului Buzău, la poalele Munţilor Siriu, între culmile Dealurilor Brădeţului, Cinterezului şi Muchia Alunişului. Din Capitală, sunt 135 de kilometri, de la Ploieşti sunt 50 de kilometri, prin Vălenii de Munte, iar din Buzău, 65 de kilometri.

Accesul în comuna Chiojdu se face pe drumul judeţean DJ 102L, prin Lera, venind dinspre Bâscenii de Sus şi care se continuă spre Starchiojd. Din acest drum, chiar la intrare în satul Chiojdu, începe drumul comunal DC 57, care străbate satul Chiojdu, mergând până în satul Bâsca Chiojdului. Mergând din centrul satului Chiojdu, pe lângă Grădiniţă, către nord-est aproape patru kilometri, se poate ajunge în satul Poeniţele pe drumul comunal DC 58. La confluenţa pârâului Bâsca Chiojdului cu izvorul Păcurii, parcurgând drumul şerpuitor DC 63, spre nord-est, ce urmăreşte cursul apei, se ajunge în satul Cătiaşu după o distanţă de aproape opt kilometri.

Pătură din păr de capră

Odaia cu fân, amenajată la mansarda clădirii, se găseşte şi la alte gazde din Chiojdu. Antonia, fiica soţilor Melania şi Lucian Chiş, are grijă ca totul să fie proaspăt în camera specială de la mansarda Pensiunii Melania, care este mobilată asemenea oricărei odăi ţărăneşti din zona de munte a judeţului Buzău. În mijlocul covorului de fân şi flori sălbatice se află un pat acoperit cu o pătură din păr de capră, iar pe pereţii din bârne de lemn sunt agăţate ţesături populare veritabile.

Oaspeţii sunt cuceriţi după primele trei-patru ore de somn în camera nu mai mare de patru metri pătraţi, inundată de aroma florilor de câmp. „Nu există perioadă în care să nu fie câte una sau două persoane care să nu se sature pur şi simplu de ceea ce găsesc în spaţiul destinat relaxării“, spune Melania Chiş.


Ca la oricare dintre pensiunile agroturistice din Chiojdu, turiştii care vin aici au ocazia să testeze traiul de zi cu zi al muntenilor. Ei au posibilitatea să participe la activităţile gospodăreşti din ferma complexului. „Sunt mulţi turişti care fug de rutina din oraşele mari şi vin la pensiune tocmai pentru a evada în traiul simplu de la ţară. Vor să adune ouăle de la găini, să mulgă vaca, să ajute la prepararea unor reţete tradiţionale, chiar la adunatul prunelor pentru ţuică“, mai spune Melania Chiş.

Bunătăţi munteneşti

Pentru 100 de lei de persoană, pensiune completă, turiştii sunt răsfăţaţi numai cu bunătăţi ecologice, produse în ferma pensiunii. Bucătăria se bazează pe reţete tradiţionale şi produse autohtone, iar meniul se stabileşte întotdeauna de comun acord cu musafirii.


Este nelipsit platoul cu şuncă afumată, şorici, brânză de oaie, brânză de vacă afumată, ceapă de apă, babic şi cârnaţi de Pleşcoi. Are mare căutare bulzul muntenesc la grătar, iar purcelul sau mielul la proţap sunt piesele de rezistenţă ale ospăţului.

Pensiunea are zece camere cu baie, o sală de mese, şemineu, grădină, foişor, grătar, loc de parcare pentru maşini şi bucătărie tradiţională.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi

VIDEO FOTO Vacanţă de poveste în inima Făgăraşilor. Drumeţie la Bâlea Lac şi Cârţişoara, satul lui Badea Cârţan şi al gangsterului Ironim Budac

Aventură pe bicicletă prin codrii lui Eminescu de la Ipoteşti

FOTO VIDEO Vacanţă în România.  „Litoralul Ardealului” – legenda Lacului fără fund şi a tinerei care s-ar fi sinucis din iubire şi se odihneşte în subsolul unei case

VIDEO Secretele bisericilor fortificate săseşti din Sibiu: legenda camerei împăcării de la Biertan şi a pârâului care nu îngheaţă niciodată, de la Cârţa

FOTO VIDEO Mănăstirile medievale UNESCO, bijuteriile de pe tărâmul de basm al Bucovinei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: