Dezinteres total, din partea autorităţilor locale, faţă de clădirile cu risc seismic din Buzău

De un sfert de secol, autorităţile buzoiene n-au mişcat un deget pentru consolidarea clădirilor cu bulină, deşi Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a avertizat că Buzăul, Bucureştiul şi Focşaniul sunt cele mai expuse oraşe în cazul unui cutremur major. Cateva zeci de clădiri din municipiul Buzău s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur similar cu cel din 1977, provocând cel puţin câteva mii de morţi.

Un studiu recent arată că un seism de mare magnitudine produs în zona seismică Vrancea se va resimţi, în primul rând, în judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Covasna, Prahova şi Ilfov.  Pentru a contracara situaţia de pericol iminent, autorităţile guvernamentale au alocat numai în ultimii trei ani, milioane de lei pentru consolidarea blocurilor cu bulină.

Cu toate că riscul unui cutremur major creşte în fiecare an, autorităţile din judeţul Buzău n-au fost interesate de situaţia catastrofală în care se află aceste imobile afectate de seisme şi nu au depus nici măcar un dosar de finanţare la Guvern sau la Ministerul Dezvoltării pentru consolidarea clădirilor cu probleme.

Municipalitatea buzoiană a realizat în anul 2005 ultima inventariere a clădirilor care prezintă un grad ridicat de risc, în cazul unor cutremure dar nu s-a mulţumit decât să pună buline roşii pe blocuri.

Funcţionarii din Primăria Buzău ezită să răspundă atunci când sunt întrebaţi de ce nu s-a făcut nimic în toţi aceşti ani. “Vă spun sincer că nu sunt la curent cu situaţia acestor clădiri. Cel care s-a ocupat până acum câteva luni de blocurile cu bulină şi-a schimbat locul de muncă şi nu ştiu cine se mai ocupă cu această problemă”, a declarat Fănică Bârlă, viceprimarul municipiului Buzău.

În schimb, reprezentanţii Prefecturii recunosc că la Buzău nu s-a mişcat nimic. ”Nu am cunoştinţă ca până acum să se fi depus vreun doar de finanţare de la guvern sau prin fonduri europene nici de către asociaţiile de proprietari şi nici de către primării sau Consiliul Judeţean”, a declarat Prefectul Judeţului Buzău, George Sava.

Expertiza tehnică, realizată de trei arhitecţi, a evidenţiat un număr de 44 de construcţii şubrede, dintre care 25 sunt case vechi de zeci şi sute de ani. Experţii spun că infrastructura Buzăului ar avea serios de suferit în cazul producerii acestui cutremur.

Potrivit unui studiu al al Institutului de Cercetare în Construcţii (INCERC), publicat în urmă cu  5 ani, arată că un cutremur cu epicentrul în Munţii Vrancei, având magnitudinea 7 pe scara Richter, produs în jurul orei 21, similar celui din 4 martie 1977, s-ar solda cu 450.000 de victime iar câteva mii ar putea fi numai în Buzău.

Numeroase clădiri vechi, încadrate în clasa I de risc sesimic, s-ar dărâma la prima mişcare telurică mai mare de 7 grade pe Richter.

Locatarii din blocurile cu bulină spun că au încercat tot felul de demersuri către autorităţile locale din Buzău dar fără niciun rezultat. Deşi multe din aceste imobile se află în zona centrală a oraşului, nicio clădire nu a fost consolidată în ultimii 25 de ani.