Depresia de sărbători, boala care îi pândeşte pe cei singuri. Cum putem preveni această tulburare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Apropierea sărbătorilor de iarnă este un prilej de intensă trăire pentru majoritatea oamenilor. Nu toţi se lasă însă cuprinşi de spiritul sărbătorilor. Persoanele cu sensibilitate psihică, mai ales cele singure, percep denaturat sărbătorile, agitaţia pe care o văd acum în jur amplificând sentimentul de izolare, caracteristic depresivilor.

De cele mai multe ori, depresia este confundată cu o stare de tristeţe, însă ea este de fapt un cumul de stări între care regăsim tristeţea profundă, melancolia, sentimentul de inutilitate, lipsa interesului pentru activităţi care altădată ne făceau plăcere, tulburări ale somnului, senzaţia de oboseală.

Persoanele sensibile din punct de vedere psihic riscă o acutizare a stărilor de tristeţe, de nelinişte, acum, în preajma sărbătorilor. Specialiştii numesc ”depresie de sărbători” starea celor care în această perioadă se simt singure şi triste. Automat, neputinţa lor de socializare întră într-un puternic contrast cu emulaţia pe care o simt în jur, cu explozia de fericire care se manifestă dincolo de universul lor.

”În perioada sărbătorilor, este un alt tip de depresie sau o accentuare a depresiei existente, în sensul că, de regulă, depresivul are tendinţa la izolare. Uneori percepe exagerat această izolare, se simte singur, chiar dacă persoanele din jur, rudele, prietenii, cumva sunt aproape de el afectiv. Percepe denaturat aceste relaţii şi el se simte abandonat; nu crede cu adevărat că are prieteni, că sunt persoane cărora le pasă de el şi se cufundă în tristeţe în preajma sărbătorilor când, atât mediatic, cât şi practic, vede atâtea acţiuni de socializare, rude care merg în vizită”, spune psihologul buzoian Petrică Alexa.

Sursai ggam.org

image

Pentru că perioada sărbătorilor este una de relaxare şi bucurie alături de cei dragi, dar şi de bilanţ al realizărilor, predispoziţia instalării unei depresii este foarte mare la persoanele singure, la cele care au pierdut recent pe cineva apropiat sau au trecut printr-o grea încercare.

”În preajma sărbătorilor şi de sărbători lumea se vizitează, se simte bine, dar el nu se simte deloc bine, ştiindu-se incapabil şi atunci percepe această stare prin comparaţie. E un cerc vicios. Pe de o parte, nu poate participa la aceste acţiuni sociale, el aflându-se deja în depresie, şi percepe într-o perioadă de socializare maximă, de intense trăiri sufleteşti, că nu se poate ridica la nivelul celor din jur, nu poate fi în rând cu ceilalţi. Vorbim de o accentuare a stărilor depresive. Problema este la el dar el o percepe ca fiind un factor extern”, spune psihologul Petrică Alexa.

Specialiştii pun depresia de sărbători în strânsă legătură cu depresia sezonieră, cea din perioada de iarnă, cauzată de un cumul de factori, precum lipsa soarelui, nopţile interminabile 

Psihologii spun că atunci când ziua se scurtează şi avem mai puţină lumină, secretăm mai multă melatonină, fiind mai degrabă apatici şi dornici să ne retragem, să ne izolăm.  Există o serie de modificări hormonale şi de neurotransmiţători care fac ca unele persoane să aibă o dispoziţie modificată, cu tendinţe către depresie, chiar dacă nu neapărat în forma sa patologică.

Este bine de ştiut că depresia este o boală a singurătăţii şi, dacă avem în preajma noastră o persoană deprimată, indicat ar fi să nu o lăsăm în izolare, chiar dacă ea va susţine că nu agreează deloc interacţiunea socială. Dacă e lăsată singură, persoana se va afunda în depresie.

”Pentru că depresivul are o caracteristică de bază, şi anume izolarea, contează foarte mult ca cei din jurul lui, rude, prieteni, să se implice în a-l ajuta, în a-l angrena în diverse activităţi, în a-l înţelege. Vorbim de cazurile care sunt deja cunoscute, persoane care au mai trecut prin astfel de episoade”, spune psihologul Petrică Alexa.

Sursa campus.ie

image

Dacă ne ştim cu sensibilităţi în acest sens, pentru a combate sentimentul de singurătate, specialiştii ne sfătuiesc să încercăm să comunicăm cu prietenii, cu familia, cu colegii şi chiar să facem un efort pentru a participa alături de ei la acest eveniment festiv.

Depresia de sărbători mai este generată şi de perioada prelungită de concedii, stările de disconfort fiind o reacţie la modificarea programului obişnuit, la schimbarea sau întreruperea rutinelor care oferă multora dintre noi un sentiment de siguranţă.

De regulă această indispoziţie sezonieră nu necesită medicaţie, ci plimbări în aer liber, respectarea orei de culcare, astfel încât să nu avem diferenţe foarte mari de la o zi la alta, şi să încercăm să păstrăm activităţile despre care ştim că ne fac plăcere şi ne binedispun.

Sursa international.sk

image

Psihologii susţin că depresia, care poate fi mai accentuată în această perioadă, cu siguranţă ascunde cauze care trebuie investigate şi tratate apelând la un consult de specialitate. 

„Depresiile care sunt în perioada sărbătorilor, chiar în sezonul rece, cele sezoniere, sunt mai periculoase decât depresiile care apar şi au o tendinţă de cronicizare. Depresiile sezoniere pot evolua spre anxietate, spre boli psihice mai severe. Din păcate, la noi nu este obiceiul de a merge la psiholog, la psihiatru. Românul crede că a merge la psiholog, înseamnă că eşti nebun. Psihologul este o necesitate iar ultimele studii spun că peste 60 la sută din populaţia globului a trecut, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, o formă mai uşoară sau mai severă de depresie. La noi nu este acest obicei de a merge”, spune Petrică Alexa.

Potrivit DSMV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), poate fi considerată tulburare depresivă prezenţa a minimum cinci criterii din lista de mai jos, pentru o perioadă de cel puţin două săptămâni:

* Stare de spirit depresivă, în cea mai mare parte a zilei, aşa cum este indicat fie subiectiv (sentiment de tristeţe, gol, fără speranţă) sau constatare făcută de alţii (de exemplu, plânge fără un motiv aparent);

* Interes scăzut pentru toate sau aproape toate activităţile zilnice;

* Pierdere semnificativă în greutate fără a ţine dietă sau creştere în greutate (mai mult de 5% din greutatea corporală într-o lună), scăderea, creşterea apetitului alimentar;

* Insomnie sau hipersomnie;

* Agitaţie psihomotorie;

* Oboseală sau lipsă de energie în activităţile zilnice;

*  Sentimente zilnice de inutilitate, vinovatie excesiva sau inadecvare;

* Capacitate diminuata de a gândi sau de concentrare, sentimente de indecizie, prezente in fiecare zi;

* Gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific sau o tentativă/ plan de suicid.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite