De ce se opun autorităţile Buzăului să retrocedeze Academiei Române peste 4.400 de hectare de pădure

De zece ani, Academia Română se luptă să obţină reconstituirea dreptului de proprietate pentru 18.023,3 hectare de pădure din judeţul Buzău. I-au fost restituite doar aproximativ 13.500 de hectare. Pentru restanţa de peste 4.400 de hectare, Academia se loveşte de o puternică opoziţie din partea autorităţilor Buzăului, care spun că au motive solide să refuze restituirea.

În 2007, Academia Română a obţinut, în justiţie, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 18.023,3 hectare de pădure pe raza localităţilor buzoiene Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, donate de celebra familie Maican. 

Atunci, Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române a apelat la serviciile unei case de avocatură pentru recuperarea, prin proces deschis la Judecătoria Pătârlagele, a celor 18.000 de hectare de pădure de pe muntele Penteleu. A urmat recursul formulat de obştile de moşneni din zona de munte a Buzăului, ale căror terenuri împădurite se găseau, parţial sau integral, în suprafaţa pretinsă de Academia Română.  

Tribunalul Argeş a menţinut însă concluziile primei sentinţe. În 2010, Academia a obţinut astfel o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au apărut mari probleme însă la punerea în posesie. 

Fundaţiei Patrimoniu a Academiei Române nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul suprafeţei fusese retrocedată Obştii Moşnenilor Buzoieni. Obştile au argumentat că, la data naţionalizării, erau în posesia suprafeţelor de pădure menţionate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moşnenilor sau moştenitorilor acestora a fost o sentinţă din 1946, dată de Tribunalul Judeţean Buzău. 

În această sentinţă, ”în virtutea legii, se constată că Obştea Moşnenilor Buzoieni, zişi de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaş, judeţul Buzău, are fiinţă de obşte, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătaţi în tabela anexă acestei sentinţe, din care face parte integrantă, şi că stăpâneşte în codevălmăşie bunul comun moşnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, păşunile, fâneţele şi golurile de munte din munţii judeţului Buzău, limitat aproximativ de graniţa veche a Ardealului, apa râului Buzău şi apa Slănicului”.

Academia Română nu s-a lăsat păgubaşă şi a târât în proces Obştea Moşnenilor. Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţă totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău.

Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni solicita împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, nimic altceva decât decizia iniţială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au specificat şi amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obştile de moşneni.

Presiuni pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului 

Pentru reîntregirea suprafeţei de pădure a Academiei Române, Comisia Locală Siriu a identificat o suprafaţă de 4.457 de hectare, trunchi dintr-o pădure de stat, preferată de Academie pentru că a fost bine îngrijită şi nu necesita cheltuieli de refacere. S-a constatat, la scurt timp, că nici această măsură nu este lipsită de probleme. 

Directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş, spune că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă. Recent, în cadrul lucrărilor Comisiei Judeţene de Fond Funciar, Pitiş le-a explicat membrilor forului că suprafaţa respectivă a aparţinut dintotdeauna statului român şi că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă. 

„Expertiza de identificare a celor 4.400 de hectare a fost făcută fără participarea administratorului, a Direcţiei Silvice Buzău, în condiţiile în care punerea în posesie, punerea la dispoziţie a suprafeţelor, se face cu participarea celui care administrează. Nu vin să-mi aleg eu, mai ales că nu dovedesc că este amplasamentul iniţial, suprafeţele de pădure pe care cer să mi le retrocedeze“, a spus directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş.

Mai mult, Pitiş a spus că solicitarea Academiei ar fi făcută de un fost angajat al Romsilva care cunoaşte calitatea deosebită a pădurii de pe acel amplasament. Este vorba despre inginerul Adrian Angelescu, fost inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Focşani şi fost director al Direcţiei Silvice Buzău, despre care Pitiş spune că a plecat din fiecare dintre aceste instituţii după scandaluri monstruoase pe bani publici şi aranjamente. 

Ulterior, pe baza argumentelor aduse de către directorul Pitiş, la propunerea prefectului de Buzău, Carmen Ichim, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a votat, în unanimitate, împotriva retrocedării suprafeţei de 4.457 de hectare, pe motiv că aceasta se află în proprietatea publică a statului român.

Prefectul Carmen Ichim şi-a asumat astfel riscul de a fi în situaţia să plătească daune, în valoare de 100 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la ducerea la îndeplinire a obligaţiei, pentru nepunerea în posesie a unor suprafeţe de teren, după ce a cerut Comisiei Judeţene de Fond Funciar să nu aprobe restituirea a peste 4.400 de hectare pădure către Academia Română.