Ce s-a ales de celebra herghelie a lui Alexandru Marghiloman

Ce s-a ales de celebra herghelie a lui Alexandru Marghiloman

Multe personalităţi veneau la vila din Buzău a lui Marghiloman Sursa Muzeul Judeţean

La marginea Buzăului fostul prim-ministru conservator Alexandru Marghiloman a deţinut un spaţiu unde s-au conturat importante decizii istorice din secolul al XX-lea şi prin care s-au perindat personalităţi ale vremii, precum regina Maria şi Nicolae Iorga. Aici, politicianul deţinea prima bază hipică model, din România, cu hipodrom, grajduri şi personal calificat.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
După moartea politicianului Alexandru Marghiloman, nepriceperea managerială a văduvei sau, poate, doar dezinteresul faţă de problemele care o depăşeau a făcut ca amenajările de la hipodromul pe care fostul prim-ministru îl deţinea la marginea Buzăului să se piardă pe vecie, iar celebra sa herghelie, să fie vândută la licitaţie unui negustor evreu, Solomon Goldman, din Buzău, care a vândut-o şi el mai departe. 
 
Conacul Marghiloman, anexele şi împrejurimile sale reprezintă unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău. A fost amenajat între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman, figură a protipendadei buzoiene. După moartea acestuia, fiul său, Alexandru Marghiloman, viitorul prim-ministru, a ales să-l modernizeze, solicitând sprijinul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau.  
 
Clădirea principală a fost ridicată într-un parc imens, de peste 22 de hectare, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal, pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, şase grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe, magazia pentru furaje, două sere şi uzina electrică. La marginea proprietăţii se afla şi hipodromul în care se organizau curse regulate de cai de rasă. În 1897, Alexandru Marghiloman a inaugurat Vila Albatros, pe care a botezat-o după numele unuia dintre armăsarii săi favoriţi din herghelia de cai pursânge.
 
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Zori de zi şi Albatros
 
„Lordul valah“, aşa cum era supranumit Marghiloman, s-a numărat printre întemeietorii şi conducătorii Jockey-Club-ului Român şi ai Hipodromului Bucureşti. Caii săi de curse, precum Zori de Zi şi Albatros, erau celebri după ce câştigaseră mai multe întreceri ecvestre. „Alexandru Marghiloman a organizat la Buzău prima crescătorie de cai pursânge, cu instalaţii moderne pentru acea vreme şi un hipodrom. La cursele hipice la care au participat, caii săi au câştigat 27 derby-uri, ultima participare fiind în cursul anului 1928“, precizează istoricul Valeriu Nicolescu, în volumul „Oameni de ieri – Oameni de azi“. 
 
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Reşedinţa lui Marghiloman, centru al hipismului românesc, devenise un magnet pentru personalităţile epocii, politice şi nu numai. Dintre oaspeţii de seamă ai conacului, se remarcă Nicolae Iorga, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturdza, Take Ionescu şi regina Maria, care era pasionată de caii de rasă, foarte numeroşi şi de mare valoare în padocurile de la Buzău. „Ne plăcea foarte mult să mergem la vila Albatros; ne aducea aminte de viaţa în ţările străine; îmi plăceau caii şi preţuiam mult căpşunile cultivate, precum şi frumoşii trandafiri care deosebeau casa lor. O zi petrecută la vila lui Marghiloman era totdeauna o zi plăcută şi Marghiloman ne făcea să uităm cu totul că era ministru“, scria regina Maria a României, în cartea „Povestea vieţii mele“.
 
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Averea, ruinată de succesorii politicianului
 
Alexandru Marghiloman era printre cei mai bogaţi români din acea perioadă, însă, după moarte, s-a ales praful de averea sa impresionantă. După dispariţia politicianului, la 10 mai 1925, succesorii au deschis, patru zile mai târziu, la Tribunalul Ilfov, testamentul întocmit în mai multe etape, în perioada 7 octombrie 1923 - 7 aprilie 1925.
„După divorţul de Eliza Ştirbei, Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Maria Petrescu, la 12 iunie 1919, la vârsta de 65 de ani, între ei fiind o diferenţă de 38 de ani. Uzufructul întregii averi revenea soţiei sale. Drepturi succesorale le-au revenit, de asemenea, nepoţilor Mihai N.N. Butculescu, fiul lui Nicolae N. Butculescu, şi Alexandru (Sandu) Mihail Scarlat Pherekyde, finul său şi fiul lui Mihai Gh. Pherekyde, exprimându-şi dorinţa ca unul din aceşti doi nepoţi legatari să adauge numele de Marghiloman, lângă numele lui“, precizează istoricul Valeriu Nicolescu.
Alte prevederi testamentare se refereau la caii de curse, care puteau fi vânduţi, mai puţin elementele de prăsilă, exprimându-şi dorinţa continuării crescătoriei de cai pursânge. Însă, la scurt timp după începerea exercitării drepturilor succesorale, au apărut neplăcerile pentru urmaşii lui Marghiloman, mai ales pentru văduva acestuia. Maria Marghiloman a intrat într-un lung şir de probleme, care aveau să genereze multe procese. Mai întâi, pentru a-şi asigura venituri, văduva politicianului a arendat Camerei de Agricultură a judeţului Buzău hipodromul cu toate construcţiile şi amenajările aferente.
 
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Ulterior, ceilalţi moştenitori au contestat urmărirea judiciară invocând că averea ipotecată nu era proprietatea debitoarei Maria Marghiloman, care avea doar calitatea de uzufructuară. Văduva politicianului s-a judecat ulterior şi cu ceilalţi succesori, nepoţii lui Marghiloman, care-i reproşau că nu le-a asigurat veniturile stipulate în testament, a înstrăinat o parte din averea ce trebuia să rămână familiei, nu s-a îngrijit de întreţinerea şi repararea clădirilor, grajdurilor, hipodromului, nu şi-a achitat taxele şi impozitele şi nici datoriile către creditori. Au urmat aproximativ 15 ani de procese, încercări de executare din partea Fiscului pentru impozite neplătite, etapă în care domeniul a fost de mai multe ori pus sub sechestru. 
 
Din cauza văduvei lui Marghiloman, principala clădire a moşiei lui Marghiloman, Vila Albatros, s-a ruinat, amenajările de la hipodrom au fost pierdute pentru vecie, iar celebra herghelie a lui Alexandru Marghiloman a fost vândută la licitaţie lui Solomon Goldman, din Buzău. Acesta a reuşit să mai organizeze, cu sprijinul Camerei de Agricultură a judeţului Buzău, un singur concurs, dar din cauza cheltuielilor, a nepriceperii şi mai ales a lipsei de interes, manifestată cândva de stăpâna hergheliei faţă de caii de curse, şi Solomon Goldman a fost nevoit să-i vândă.
 
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Depozite şi şantier de construcţii pe moşia Marghiloman
 
„Cu silueta ei inconfundabilă, celebra vilă Albatros îşi pierde strălucirea de altădată. Clădirea începe să se ruineze, parcul neîngrijit devine o aglomerare de buruieni şi tufişuri, eleşteul, altădată un rai al lebedelor, începe să se colmateze. Ne confirmă poetul şi jurnalistul Panait Nicolae într-un articol publicat în Acţiunea Buzăului din 1934, de altfel primul său reportaj, cu titlul: «Vila Albatros, o frumuseţe apus㻓, relatează Valeriu Nicolescu, istoric. 
 
 
Potrivit acestuia, ca să dea totuşi o utilizare construcţiilor complexului, şi astfel eventualii ocupanţi să pună capăt procesului de degradare, în anul 1936, primăria propunea exproprierea terenului şi clădirilor pentru a înfiinţa o şcoală comunală de gospodărie şi o grădiniţă de copii, iar în alte spaţii să funcţioneze serviciul de salubritate şi abatorul. În privinţa şcolii, se avea în vedere sprijinirea locuitorilor cartierului care, după absolvirea cursului primar, nu mai primeau niciun fel de educaţie şcolară.
„Deoarece această propunere nu s-a materializat, după 1945 aici vor funcţiona, succesiv, depozite ale I.L.F. Buzău, Întreprinderea Horticola, depozite şi ateliere ale I.J.G.C.L. şi şantierul de construcţii din subordinea acesteia, unele încăperi fiind ocupate de salariaţi ai respectivelor întreprinderi. Cu toţii au folosit fără menajamente această bijuterie arhitectonică de la sfârşitul secolului a XIX-lea, emblematică pentru urbanistica buzoiană, unul dintre cele mai interesante vestigii ale evoluţiei istorice şi urbanistice a Buzăului acelor vremuri“, scrie Valeriu Nicolescu în volumul „Oameni de ieri – Oameni de azi“.
Sursa foto: Muzeul Judeţean Buzău
 
Preluată în custodie de I.P.I.C.C.F. Buzău, actuala VAE Apcarom, în intenţia de a folosi fonduri pentru o eventuală repunere în folosinţă, în anul 1990, în urma demersurilor Muzeului Judeţean Buzău, a fost acceptată preluarea prin transfer de către Direcţia Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii. Pe baza unor proiecte riguroase, cu girul specialiştilor ministerului, şi cu fonduri europene, municipalitatea a finalizat restaurarea Vilei Albatros, urmând să intre în reabilitare şi celelalte componente ale ansamblului. 
 
Primăria Buzău are acum în intenţie să iniţieze un proiect de refacere a hipodromului, grajdurilor, şi să înfiinţeze, lângă parcul Marghiloman, un muzeu al cailor.
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările