Ce căutau sticle de lichior comunist în pivniţa medievală? Încăperea a fost descoperită după ce o maşină s-a prăbuşit cu tot cu asfalt

Ce căutau sticle de lichior comunist în pivniţa medievală? Încăperea a fost descoperită după ce o maşină s-a prăbuşit cu tot cu asfalt

Sticle comuniste, în beciuri brâncoveneşti

Se ştia sau nu de existenţa beciurilor medievale de la Râmnicu Sărat atunci când s-au făcut ultimele intervenţii la şoseaua europeană? Este întrebarea la care atât autorităţile locale, cât şi reprezentanţii Culturii încearcă să găsească un răspuns. Sunt indicii că, în urmă cu două, trei decenii, s-a şi pătruns în interiorul lor. Informaţia ar fi fost ascunsă, pentru a nu periclita proiectul modernizării drumului.

Ştiri pe aceeaşi temă

O bucată de asfalt s-a surpat într-o parcare din Râmnicu Sărat, în noaptea de 22 spre 23 februarie, iar o maşină a căzut în craterul format, care are diametrul de aproximativ şase metri. Prăbuşirea afaltului a scos la lumină o structură istorică, la o adâncime nu foarte mare.
 
Directorul adjunct al Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, declara imediat că sub asfaltul surpat pe strada Mihail Kogălniceanu sunt, cel mai probabil, pivniţe brâncoveneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea, care ar putea reprezenta ”un important punct de atracţie turistică în zonă”, el precizând că ”nu este exclus ca DN 2 să fie afectat mult mai mult în viitorul apropiat sau mai îndepărtat”, întrucât există guri de aerisire fix sub şosea.
 
La scurt timp, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Laurenţiu Grigoraş, a cerut clasarea de urgenţă a sitului, invocând legislaţia de protecţie a monumentelor, iar locul ar putea deveni obiectiv turistic la finalul săpăturilor arheologice. Grigoraş a adăugat că în niciun caz craterul nu va fi astupat întrucât pivniţa descoperită în pământ are importanţă arheologică, provenind din secolul al XVII-lea.
 
 
Între timp, mulţi au început să îşi pună întrebarea cum a fost posibilă realizarea unui drum cu un trafic intens peste nişte cavităţi care oricând se puteau surpa, existând permanent riscul producerii unor accidente grave. Apoi, cine a avut interesul să îngroape istoria unei localităţi, să ascundă informaţia existenţei acelor construcţii vechi de câteva secole.
 
Misterul sticlelor comuniste din pivniţele medievale
 
Chiar surparea de pe strada Mihail Kogălniceanu a scos la iveală indicii care conduc către ipoteza că s-a ştiut despre existenţa beciurilor până în urmă cu trei, patru decenii. Atunci când au coborât în craterul din asfalt, specialiştii de la Muzeul de Istorie au găsit cenuşă, semn că s-a făcut focul acolo, şi câteva sticle de lichior, cel mai probabil de pe vremea comuniştilor, din perioada în care s-au construit blocurile din vecinătate ori s-a modernizat drumul. 
 
Pe una dintre etichete scrie ”lichior din suc natural de vişine”, sticla având forma recipientelor în care se vindeau băuturile alcoolice în anii ’70, ’80.

 
Potrivit inginerului Viorel Constantinescu, în jurul anului 1980 au fost terminate blocurile din vecinătatea drumului. Acesta spune că atunci când au fost săpate fundaţiile, au mai fost găsite beciuri în zona centrală a municipiului Râmnicu Sărat. În perioada comunistă, însă, nimic nu putea închide un şantier, nici măcar descoperirea unor vestigii de câteva secole vechime. Constantinescu nu exclude însă varianta ca despre structurile istorice să se fi ştiut şi după Revoluţie, perioadă în care era în vigoare o lege privind protecţia monumentelor.
”În perioada veche, nu prea se ţinea cont de partea aceasta de cultură. Când făceam blocurile, ne-am întâlnit cu astfel de subsoluri . Atunci se mergea pe principiul dărâmă şi construieşte. Cât priveşte modernizarea drumului european, pe segmentul care străbate oraşul, ultima intervenţie a avut loc în jurul anului 2000”, spune inginerul Viorel Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean.
Lucrările de modernizare a şoselei, din anii ’90, puteau fi periclitate, chiar stopate, dacă autorităţile de atunci declarau existenţa în subsol a unei structuri medievale. Pe lângă riscul prăbuşirii şoselei, cum s-a întâmplat zilele trecute, din fericire doar pe o porţiune de parcare, se contura încălcarea legislaţiei privind protecţia monumentelor.

 
Legea 50 din 1991, remodificată de atunci, preciza că ”în ansamblurile de arhitectură, în rezervaţiile de arhitectură şi de urbanism, în cazul siturilor arheologice, al parcurilor şi grădinilor monument istoric, cuprinse în listele aprobate potrivit legii, precum şi în cazul lucrărilor de orice natură în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, potrivit competenţelor specifice”. 
 
Reprezentanţii Muzeului sunt de părere că, la un anumit nivel, se ştia despre beciurile brâncoveneşti atunci când a fost amenajată şoseaua europeană, însă informaţiile au fost dosite pentru a nu da peste cap proiectul edilitar. ”S-a ştiut cu exactitate iar unii oameni au ales să treacă peste. Dacă te uiţi cu atenţie, stratul de asfalt este la doar 20 de centimetri de fosta boltă a pivniţei”, spune Laurenţiu Grigoraş, directorul Muzeului.
 
Pentru a descoperi dacă mai sunt structuri istorice îngropate sub şoseaua europeană, autorităţile actuale din municipiul Râmnicu Sărat vor aduce o firmă specializată în scanarea solului. O schiţă a vestigiilor de sub oraş va fi necesară pentru viitoarele investiţii în amenajarea unor situri arheologice şi realizarea unei centuri ocolitoare pentru traficul greu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările