Banca de Gene din Buzău, instituţia cu un singur angajat. Cum încearcă directorul de jumătate de an să încadreze specialişti

Costel Vânătoru are nevoie de angajaţi pentru a începe organizarea Băncii

Proiectul înfiinţării băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău rămâne suspendat, la peste şase luni de la apariţia ordonanţei de înfiinţare.

În septembrie 2019, fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, semna ordinul privind structura organizatorică a Băncii Naţionale de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale. 

Organigrama noii unităţi din subordinea MADR prevedea iniţial 12 posturi pentru personal menit să asigure înfiinţarea instituţiei.

Proiectul privind această bancă datează din anul 2017 şi constă în înfiinţarea la Buzău, cu o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro, a unui centru în care să fie stocate toate soiurile de legume, plante medicinale şi aromatice, atât din ţară, cât şi din străinătate.  

Obiectul principal de activitate îl reprezintă explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea, dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice şi va conserva în special patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău şi pe cuprinsul ţării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale şi aromatice.

Specialişii Staţiunii de cercetare din Buzău au recuperat seminţele şi pot fi plantate din nou, însă au nevoie de condiţii speciale de creştere dar mai ales de această bancă de gene. 

Conform proiectului, Banca de Gene va funcţiona sub coordonarea specialiştilor de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, ai cărei cercetători au deja rezultate deosebite şi în aclimatizarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică.

S-a ales Buzău pentru localizarea acestei bănci având în vedere tradiţia zonei, spun iniţiatorii proiectului. Este cel mai vechi bazin legumicol din ţară în care activează, din anul 1957, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău şi totodată prima unitate de cercetare de profil din România.

Banca de Gene a fost înfiinţată doar pe hârtie

La şase luni după adoptarea hotărârii privind înfiinţarea Băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicinale Buzău, proiectul este suspendat. 

Singurul funcţionar al Băncii de resurse genetice, cercetătorul Costel Vânătoru, încearcă în zadar să închege echipa care să pună unitatea în funcţiune. Zilele trecute i s-a confirmat încă o dată că proiectul înfiinţării Băncii de Gene a fost abandonat de Ministerul Agriculturii, cel puţin pentru o vreme.

”În contextul actual, când activitatea economică, atât a ţării noastre cất şi a celortalte ţări, este puternic afectată de efectele răspândirii infecţiilor generate de noul corona virus, iar resursele sunt concentrate în special pe domenii ca sătătate, asigurări sociale, securitate naţională, ocuparea posturilor vacante la nivelul instituţiilor publice este, în mare parte, amânată. Astfel, în prezent, solicitarea dumneavoastră de ocupare a unor posturi vacante nu poate fi aprobată”, se arată în răspunsul MADR primit de Costel Vânătoru.

Costel Vânătoru a fost îndepărtat din conducerea Băncii de Gene în noaptea de 12 spre 13 decembrie  

După schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii, în decembrie 2019, cercetătorul Costel Vânătoru a fost îndepărtat de la conducerea Băncii de resurse genetice vegetale, unitate aflată în curs de organizare, şi înlocuit cu directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu.

Lipsa unei strategii de dezvoltare a fost principalul motiv pentru aducerea lui Chesnoiu de la AFIR în conducerea Băncii de Gene din Buzău, instituţie care ”la acest moment este un proiect nefuncţional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă şi mai ales fără să ţină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcţională”. 

”Având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat fiinţă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău şi până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, aşa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se aşteaptă de la noul director, Adrian Ionuţ Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi”, scria în comunicatul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din decembrie 2019. 

”Este un proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic. Am fost demis. Dumnezeu le aranjează cum ştie el. Voi continua să fac cercetare”, declara Vânătoru după demitere.

La scurt timp, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat de înţeles într-un interviu pentru Agro TV că activitatea de la Banca de gene din Buzău nu ar trebui să stea într-un singur om. De asemenea acesta a încercat să acrediteze ideea că dacă în România mai exista o instituţie similară la Suceava ar fi suficient pentru întreaga agricultura naţională. 

La un moment dat, ministrul Adrian Oros punea sub semnul întrebării chiar existenţa Băncii de gene de la Buzău.  El considera că mai indicată ar fi reabilitarea Băncii de gene de la Suceava, care deja există. Ministrul Agriculturii a mai spus că nu are nimic împotriva cercetătorului în legumicultură, dar că înfiinţarea unei bănci de gene la Buzău nu este o chestiune în regulă. 

La sfârşitul anului trecut, Costel Vânătoru a fost repus în funcţie în urma presiunilor făcute în spaţiul public. Pe data 15 decembrie 2019, peste o mie de oameni au participat, la Buzău, la un miting pentru susţinerea a cercetătorului îndepărtat de proiectul iniţiat de el. 

De atunci, Vânătoru încearcă în zadar să pună instituţia pe picioare. Un proiect precum Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău nu ar costa mai mult de şapte milioane de euro, spune coordonatorul proiectului. Ar putea fi identic cu proiectul similar din Salonic, care cam atât a costat.