Avioanele de luptă la mâna a doua - afacere păguboasă pentru stat, de 100 de ani. Prinţul Bibescu, primul îmbogăţit de pe urma avioanelor second-hand

Proiectul de înzestrare a aviaţiei militare cu aparate F-16 la mâna a doua este aspru criticat de singurul istoric de aviaţie din România, profesorul universitar Valeriu Avram. Acesta este de părere că acest program ar putea fi un nou capitol în istoria de un secol a fraudelor produse prin cumpărarea de avioane militare.

În urma unor aprofundate cercetări, Valeriu Avram, conferenţiar universitar doctor şi singurul profesor de istoria aviaţiei din România, a simţit nevoia să scrie o carte, „S-a furat aviaţia“, al cărei laitmotiv este „lupta împotriva second hand-ului”. Peste patru decenii şi-a petrecut istoricul de aviaţie în arhivele sau în depozitele unor instituţii militare, pentru a găsi probe cu care să-şi fundamenteze lucrarea.

Valeriu Avram a ajuns la concluzia că istoria aviaţiei române are şi o variantă mai puţin cunoscută, cea a fraudelor, care nu face deloc cinste protagoniştilor săi. 

„Am scos cartea pe banii mei, pentru că nicio editură n-a avut curajul. Le-a fost frică rău de tot. Am publicat-o la Braşov, la o editură unde patronul este un neamţ, care a citit cartea, i-a plăcut şi mi-a scos-o ediţie de lux. În această carte, eu arăt toate mârşăviile care s-au făcut în aviaţia militară română, toate hoţiile, începând din anul 1910. Poate nu vă vine să credeţi, dar hoţii s-au îmbogăţit de pe urma aviaţiei încă din anul 1910. Şi primul bandit a fost prinţul George Valentin Bibescu care aduce trei avioane Bleriot, la mâna a doua. Ca istoric, am strâns argumente care mă fac să fiu împotriva avioanelor second hand", a spus Valeriu Avram.

„Nu trebuia să ştiu că aeroplanele au şi motor”

În cartea sa, autorul face o trecere în revistă a tuturor neregulilor petrecute în aviaţia militară românească începând din 1910 şi până în zilele noastre. 

Unul dintre capitolele reprezentative este dedicat afacerii „Fokker”, din 1925, care l-a avut protagonist pe generalul Vasile Henţescu, director Superior al Aeronauticii la acea vreme. El a girat cumpărarea de către ţara noastră a 100 de avioane second hand, de la o companie anglo-olandeză, aparate care nu au fost capabile să zboare. 

Ministerul de Război a avut de ales între două tipuri de avioane, Spad şi Fokker, fiind ales cel din urmă, la recomandarea generalului Henţescu, convins la rândul său de specialişti care fuseseră trimişi la fabricant dar şi a lt.col. Beroniade, care pilotase acest tip de aparat. Erau avioane revopsite după război, spune istoricul Valeriu Avram. 

„În anul 1925, Regatul României face o comandă în Olanda, unei companii mixte anglo-olandeze, care adunase avioane din Primul Război Mondial, le dăduse o vopsea şi le vindea unora şi altora, precum bolivienii, celor din Uruguay sau românii. Se trimit specialişti, care primesc comisionale grase apoi vin fericiţi în ţară şi îi spun comandantului aviaţiei militare, generalul Vasile Henţescu, că totul e cum trebuie. Acesta încheie contractul, vin avioanele şi, surpriză, nu zboară niciunul. Sigur că s-a făcut anchetă. Cum să aduci o sută de avioane pentru care statul român a plătit 110 milioane lei, când leul era elefant, era monedă convertibilă”, a spus Valeriu Avram.

Henţescu a ajuns să fie judecat pentru fapte de corupţie, prestaţia ofiţerului de artilerie pus să conducă forţele aeriene fiind jalnică în faţa completului militar. ”Omul ăsta a intrat în istorie pentru prostia lui extraordinară. Judecătorul Oreste Davidoglu, preşedintele instanţei, îl întreabă pe Henţescu: domnule, nu te-ai uitat când le-au adus cu vapoarele şi le-au dus la Pipera să vezi dacă sunt complete? El a spus: domnule preşedinte, eu sunt nevinovat, pentru că nu trebuie să ştiu că aeroplanul are şi motor. Incredibil”, a declarat istoricul Valeriu Avram. 

În lucrarea sa, istoricul Valeriu Avram vorbeşte despre mai multe afaceri suspecte. Una este cea de la 11 august 1921, când Ion Răşeanu, ministru de Război, a semnat un contract cu firma engleză Aircraft Disposal Limited pentru cumpărarea a 40 aparate de tip DH 9 şi altor 20 de avioane de vânătoare Bristol F-2, pentru suma de peste 120.700 lire sterline. 

Atunci, armata s-a ales cu o pagubă de 10.000.000 lei, din cauza clauzelor contractuale. Într-o primă etapă, pentru un comision substanţial, reprezentantul român pe lângă firma Aircraft Disposal Limited, colonelul Andrei Popovici, a aprobat furnizarea unor avioane recondiţionate. Ele au fost însă respinse de către comisia de recepţie din ţară, iar colonelul Popovici, protejat al Casei Regale, a fost dat afară din Forţele Aeriene. 

O altă afacere dezastruoasă s-a produs în 1924, cu complicitatea principelui Carol al II-lea, care conducerea Inspectoratului General al Aeronauticii. În acel an fusese lansat un plan de înzestrare a aviaţiei, cu un buget de 500.000.000 lei (n.r. – circa 96,5 milioane de dolari), bani rezultaţi dintr-un credit, care propunea cumpărarea din Franţa şi Marea Britanie a 210 avioane de bombardament şi de recunoaştere. 

La negocieri, românii au propus ca un număr de 80 de aparate să fie fabricate, sub licenţă, în ţara noastră, la uzinele Astra din Arad. Furnizorii au respins însă această propunere, provocând României pierderi de aproximativ 312.000.000 lei. Mai mult, aparatele nu s-au încadrat în parametrii tehnico-tactici din contract şi au fost predate părţii române, chiar dacă la testul prealabil al unui prototip s-a dovedit că aparatul era de slabă calitate. 

La proba statică, una dintre aripi s-a rupt din fuselaj, iar la testarea motorului, s-a constatat „crăparea lagărelor şi înlocuirea lor frecventă după zborurile şi probele de banc de trei ore“, potrivit generalului maior inginer Gheorghe Negrescu, autor al lucrării „Din amintirile unui vechi aviator“.

Nici măcar o tragedie, produsă pe 18 februarie 1925, în timpul unui zbor de încercare, când un pilot s-a prăbuşit prin ruperea în aer a avionului, nu l-a determinat pe Carol să rezilieze contractul. 

Valeriu Avram se teme că noul program de înzestrare a Forţelor Aeriene Române ar putea fi un nou episod din istoria corupţiei din aviaţie.

Pentru a înlocui avioanele Mig 21 Lancer, statul român a decis, în anul 2013, să cumpere 12 avioane F-16, din excedentul Forţelor Aeriene ale Portugaliei, pentru care România plăteşte 628 de milioane de euro.

Înainte să poată fi utilizate în România, avioanele F-16 din Portugalia trec printr-un proces de modernizare, iar motoarele lor trebuie să urmeze un program de reparaţie capitală. Potrivit oficialilor români, avioanele F-16 ar trebui să ajungă în România în anul 2016, iar întreaga escadrilă va deveni pe deplin operaţională în anul 2017.