Alexandru Vişinescu este primul torţionar comunist condamnat definitiv. A condus penitenciarul din Râmnicu Sărat

Alexandru Vişinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare FOTO Adevărul

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada comunistă, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut prin hotărârea pronunţată astăzi pedeapsa aplicată în vara anului trecut de Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa supremă a respins atât apelurile declarate de Alexandru Vişinescu, ale celor trei părţi civile şi ale părţilor responsabile civilmente.

Unul dintre magistraţi a făcut opinie separată, considerând că faptele torţionatului s-au prescris, în timp ce ceilaţi judecători ai Înaltei Curţi de Casa şi Justiţie au considerat că astfel de fapte nu au cum să se prescrie.

Urmează ca astăzi Alexandru Vişinescu să fie dus în arest.

Radu Preda, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a afirmat că este o decizie istorică cu valoarea simbolică. "Nu pot să fie entuziasmat...este prima sendinţa de acest fel", a spus acesta.

Pe 24 iulie 2015, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Alexandru Vişinescu la 20 de ani de închisoare şi degradarea militară pentru săvîrşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.

Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.

Procurorii susţin că, în perioada 1956 - 1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrîngerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Astfel, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minimum de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate.

Printre martorii audiaţi de magistraţi, de-a lungul procesului, a fost şi Lucia Hossu-Longin, cunoscut producător TV, realizatoarea reportajelor din seria "Memorialul durerii". 

Hossu-Longin i-a spus judecătorului că ea şi Corneliu Coposu au fost primii care, în 1992, au deschis porţile închisorii de la Râmnicu Sărat. "Era foarte, foarte frig. Coposu s-a plimbat prin închisoare, fumând ţigară după ţigară. Cel mai exterminator penitenciar din această ţară a fost cel de la Râmnicu Sărat, iar asta prin barbaria atinsă de administraţie. Vişinescu aplica pedepse umilitoare, îi bătea cu biciul împletit cu metal, mâncarea era deplorabilă, aveau 500 de calorii pe zi. Am fost cu Coposu şi cu Ion Diaconescu, care apar şi ei în unele filme", a relatat Longin, potrivit Mediafax. 

Producătorul TV a mai declarat că felul principal de mâncare la închisoarea Râmnicu Sărat, în vremea lui Vişinescu, era "celebra turtiţă preparată din nuiele de mătură tocate". 

"Din Râmnicu Sărat au ieşit doar cei foarte tineri şi cei puternici. Erau trimişi acolo pentru a fi exterminaţi, pentru că, din punctul meu de vedere, nu aveau niciun rost bătăile şi tratamentele degradante de acolo în cazul unor oameni oricum condamnaţi. Morsele (codul morse - n.r.) tuşit a fost inventat în Râmnicu Sărat, pentru că oamenii nu aveau voie să vorbească, iar unii dintre ei au uitat chiar şi să vorbească după ani de temniţă. Bătăile erau date de un grup de cerberi din penitenciar. Vişinescu era ofiţer de securitate", a spus Hossu-Longin, în faţa instanţei. 

Ea a mai declarat în faţa judecătorului că Alexandru Vişinescu a fost numit comandant de penitenciar tocmai pentru statutul său de ofiţer de securitate. Tot Vişinescu a făcut parte din plutonul care l-a executat pe mareşalul Ion Antonescu, a adăugat Lucia Hossu-Longin. 

"La Râmnicu Sărat, nu li se permite rudelor să meargă în locul în care erau înmormântaţi cei închişi. Îi aruncau lângă zidul unui cimitir, paznicul abia ne-a spus unde au fost aruncaţi morţii de la Râmnicu Sărat", a mai povestit producătorul TV. 

Tot la Penitenciarul Râmnicu Sărat nu exista asistenţă medicală în penitenciar, iar "carcera se dicta cu foarte mare uşurinţă", a adăugat Hossu-Longin. 

"Coposu a fost băgat într-un sac, dus pe malul Siretului şi scufundat, pentru a vorbi. A fost înjosit şi nu puteam explica acest lucru. Sancţiunile erau crunte, bătăile - repetate şi relatate în cuprinsul filmului lui Corneliu Coposu, care nu şi-a manifestat niciodată ura faţă de Vişinescu", a mai arătat ea. 

Producătorul TV a amintit şi cazul unui învăţător care, după două săptămâni de anchetă, a murit în urma torturilor. 

Lucia Hossu-Longin a precizat, pe de altă parte, că ştie de la un "şef de cadre de la Craiova" care erau criteriile de promovare în funcţii de atunci şi că va aduce la un termen viitor întregistrarea, ca probă. 

"Sistemul se baza pe primitivismul conducătorilor de penitenciare şi pe lipsa lor de umanitate. Aveau câteva clase primare şi apoi câteva luni de specializare la Securitate. (...) Nimeni nu-i obliga în închisoare să fie atât de duri, dar o făceau totuşi. Regimul de exterminare de la Râmnicu Sărat a fost planificat de PCR, de Securitate şi de Direcţia generală a Penitenciarelor. Dacă ordinele sunt criminale, nu trebuie să le execuţi. În schimb, Vişinescu a fost promovat pentru morţii de la Râmnicu Sărat", a încheiat ea.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Alexandru Vişinescu pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Procesul lui Alexandru Vişinescu a început în 24 septembrie 2014.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic". 

Alexandru Vişinescu s-a născut la 27 septembrie 1925, în satul Aldeni, comuna Cernăteşti, judeţul Buzău, într-o familie modestă, cu încă trei copii, fiind fiul lui Mihai şi al Linei. După decesul tatălui, în anul 1925, Lina Vişinescu s-a recăsătorit cu Anton Drăgan, agricultor din aceeaşi comună, tată a şase copii. 

După absolvirea a şase clase elementare, din anul 1939 a muncit ca zilier în comuna natală, apoi ca muncitor sondor la  schela „Berca”, până în 1948, când a fost încorporat pentru satisfacerea serviciului militar. În perioada 15 ianuarie 1948-15 ianuarie 1950 a fost militar în termen la Batalionul 7 Securitate Floreşti, Cluj şi apoi, timp de un an, sergent la I.M.J. Târgu Mureş. 

În acei ani, batalionul a participat intens la luptele cu partizanii din munţi, fiind deseori folosit ca forţă de intervenţie în diverse operaţiuni de prindere sau anihilare a opozanţilor regimului. Despre activitatea din această perioadă, dosarul de cadre păstrează tăcerea.