Agricultura viitorului: roşiile ar putea creşte cât pepenii de mari

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Institutele de cercetare în horticultură din toată lumea se află într-o intensă competiţie, cursa invenţiilor fiind capabilă să genereze rezultate nebănuite. Cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, de la Staţiunea Legumicolă Buzău, crede că în viitor românii vor cultiva în propriile grădini soiuri exotice, vor avea legume mult mai arătoase şi rezistente la dăunători.

Schimbările climatice şi munca de cercetare din ce în ce mai avansată sunt factorii care influenţează deja agricultura şi subcategoriile ei, precum pomicultura, viticultura şi legumicultura. Acum, schimbările climatice au şi avantaje, şi dezavantaje. Avantaje, pentru că se creează premisele cultivării unor plante care altădată nu puteau fi cultivate în România. Au început deja plante termofile, iubitoare de căldură, să fie aclimatizate în România. Sunt plante care îşi au originea departe de arealul nostru geografic şi uşor-uşor s-au aclimatizat şi pot fi cultivate în ţara noastră, ceea ce cu mulţi ani în urmă era de neconceput.

Grădinarii din România realizează de câţiva ani producţii semnificative la cartofii dulci, aduşi din Coreea şi aclimatizaţi în sudul ţării. În alţi ani, spune cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, puţini îndrăzneau să planteze soiuri exotice. 

”Cei de la Universitate au kiwi, banana nordului, smochinul care nu era cultivat la noi iar acum se cultivă şi la noi în plantaţii semnificative. Pe urmă, avem cazul cartofului dulce care se cultivă mult în Oltenia, la Dăbuleni. Noi, în legumicultură, avem momordica (castravetele amar), kiwano, lophantus, plante care nu erau în România şi s-au adaptat la condiţiile noastre. Mai sunt şi alte specii care sperăm să fie aclimatizate”, spune cercetătorul buzoian, Costel Vânătoru.

Acestea sunt indicii ale evoluţiei rapide de care va avea parte horticultura. În laboratoarele şi serele institutelor de cercetare sunt create continuu legume şi fructe mai arătoase, mai rezistente, sunt aclimatizate plante din zonele mai calde sau mult mai reci ale globului. Ingineria genetică a ajuns atât de performantă, spune Costel Vânătoru, încât este aproape imposibil de anticipat ce legume şi fructe vor fi cultivate pe terenurile agricole din ţara noastră. Nu este exclus ca peste o perioadă de timp să avem culturi de măslini, citrice sau cafea, mai întâi în spaţii protejate, apoi la câmp.

Sursa: gradinaacasa.ro

image

    

Deocamdată, spune Vânătoru, acestea par utopii, pentru că încă este dificilă aclimatizarea plantelor perene, însă aşteptările vor creşte odată cu performanţele cercetătorilor. 

”Vor apărea foarte multe plante noi în România iar asta se va întâmpla într-un ritm foarte alert. La nivelul anului 1990, când s-a dat drumul graniţelor, nimeni nu se gândea ca acum să avem atâtea plante în România care nu erau altădată. Dar cele cele care au prins teren şi vor prinde  sunt plante de regulă anuale, pentru că adaptarea lor se face cu mai multă uşurinţă. Cele perene sunt nevoite să treacă prin iarnă iar acestea nu se adaptează bine la diferenţele acestea termice. La cele perene, ritmul de aclimatizare este mult mai lent pentru că deşi noi reuşim ca în timpul verii să avem condiţii poate chiar mai bune decât ei problema e că avem şi anotimpul rece şi gerurile acestea distrug multe culturi”, spune Costel Vânătoru. 

Foto: Costel Vânătoru

image

Cercetătorul subliniază faptul că există o preocupare semnificativă printre specialiştii institutelor din ţară de a introduce în cultură soiuri sau chiar specii de plante exotice. Nu toate încercările dau însă rezultatele scontate.  

”Au fost şi sunt încercări ale unora cu cafea, cu alune de pământ, să aclimatizeze rodiile, însă nu au fost până acum rezultate de luat în seamă. S-a încercat şi cu dafinul, şi în zona citricelor, deci se lucrează la plantele acestea însă sunt probleme de adaptare. Sunt şi multe plante perene din zonele reci. Eu de exemplu am câţiva puişori de lămâi siberian care cu siguranţă poate fi cultivat la noi dacă el creşte în Siberia. Este o varietate de lămâi care are fructele mici, cu seminţe multe în fruct, foarte aromate. Nu au însă potenţial productiv ca cele pe care le ştim, care sunt apreciate în primul rând pentru sucul lor. Cele siberiene nu au capacitatea aceasta”, explică cercetătorul Costel Vânătoru.

Institutele de cercetare în horticultură din toată lumea se află într-o intensă competiţie, cursa invenţiilor fiind capabilă să genereze rezultate nebănuite. Peste 10 sau 20 de ani, am putea culege din grădini roşii cât pepenii de mari, gogoşari cât bostanii sau pepeni cu diverse arome, aşa cum deja se găsesc în loturile experimentale. 

”Performanţele acestea sunt nelimitate. Ingineria genetică a ajuns la nişte culmi nebănuite şi deja s-a ajuns la recorduri vegetale foarte mari. În lume s-a obţinut de exemplu un dovleac de 800 de kilograme, o varză de 15 kilograme. Sunt tot felul de performanţe pentru că acum ingineria genetică poate să facă orice. Deviza ingineriei genetice este Fără frontiere. Au ajuns de exemplu să facă plante care se polinezau cu ajutorul insectelor să producă acum flori cleistogame, care se polenizează cu propriul lor polen, fără să se mai deschidă şi să mai aibă nevoie de insecte”, spune Costel Vânătoru, specialist în cadrul Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău.

buzau

Cercetătorii buzoieni au deja rezultate deosebite şi în aclimatizarea unor specii de plante exotice, folosite în industria farmaceutică. De-a lungul timpului, au aclimatizat castravetele amar, kiwano, Cichorium latifolium, Luffa cilindrica, Momordica cochinchinensis şi altele. Două noi specii necultivate până în prezent în România, Lophanthus anisatus, plantă provenită din Asia Mică, şi Sideritis scardica, celebrul Mursalski chai, cultivat în Munţii Balcani, au fost aclimatizate recent în ţara noastră de cercetătorii Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău. 

CITEŞTE ŞI: Cum aratău legumele la începuturile civilizaţiei umane. Roşiile erau cât măslinele, iar morcovul era negru

Fiecare dintre plantele care acum constituie sursa de hrană a oamenilor îşi are o zonă de origine, unde s-a dezvoltat şi se găseşte şi acum în flora spontană. Foarte puţine mai sunt asemănările între plantele sălbatice şi variantele lor de cultură, care sunt rezultatul a sute chiar mii de ani de evoluţie, la care omul a avut cea mai importantă contribuţie. 

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite