Agricultorii înregistrează ”producţii istorice”, dar profitul este mult mai mic decât în alţi ani

Agricultorii înregistrează ”producţii istorice”, dar profitul este mult mai mic decât în alţi ani

După un an agricol foarte bun, la capitolul producţie, fermierii încep să tragă linie şi constată că rezultatele nu sunt deloc mulţumitoare. Degeaba au recoltă mai bogată, mai multe cereale în hambare, pentru că la final vor rămâne cu profit mai mic decât în alţi ani. Calitatea produselor şi suprasaturarea pieţei trag preţurile în jos, spun agricultorii.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
La Buzău, fermierii au încheiat recoltatul cerealelor însămânţate în toamna anului trecut. Hambarele sunt pline, semn că anul agricol a fost unul foarte bogat. 
 
Cu toate acestea, fermierii se plâng că au profit mai mic decât în anii anteriori, întrucât preţurile la vânzare sunt mici în comparaţie cu ceea ce şi-ar fi dorit. 
 
Specialiştii Direcţiei Agricole Buzău spun că agricultorii au obţinut producţii mult mai bune decât anul trecut, iar cele mai bune recolte au fost la grâu. 
 
”Putem spune că suntem pe plus, zic eu, un plus substanţial. De exemplu, la grâu, de pe o suprafaţă de 53.850 de hectare s-a recoltat 255.000 de kilograme. La rapiţa de toamnă, din 29.550 de hectare, s-au recoltat aproximativ 84.000 de kilograme", declară Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău.   
 
Fermierii spun că de mulţi ani nu au mai avut recolte aşa de mari. Sunt foarte dezamăgiţi însă de preţurile de vânzare a cerealelor, din cauza calităţii slabe a seminţelor. "Anul acesta, fiind un an ploios, grânele au suferit aşa-zisa spălare care pierde din calităţile de panificaţie. Dar, oricum, grânele au fost bune, însă preţurile au fost foarte slabe. La grâu, de exemplu preţul a fost în jur de 57 cel mult 59 de bani", spune Valeriu Călin, fermier din judeţul Buzău. 
 
Hibrizi din import, posibila cauză a supraproducţiei 
 
Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că, din dorinţa de a realiza producţii cât mai mari, tot mai mulţi fermieri preferă hibrizi din import. Deşi sunt mai productivi decât soirurile româneşti, sunt de calitate inferioară. Aceeaşi supraproducţie se aşteaptă şi la floarea-soarelui sau porumb, culturi în care se intră la recoltat în primele zile din septembrie.

 
Situaţie dezastruoasă, la pepeni
 
Mari pagube înregistrează cultivatorii de pepeni. Nu au mai avut de mult asemenea producţii, însă preţul a scăzut foarte mult, la zece bani kilogramul în en-gros, sau chiar mai puţin. La Săgeata, câmpurile sunt pline de pepeni stricaţi, pe care producătorii preferă să-i lase pe loc.
 
”Niciodată nu am avut pepeni aşa de mulţi şi mari ca anul acesta. Pentru noi nu este însă nicio bucurie, deoarece nu avem ce face cu ei. Ne-a costat foarte mult producţia şi deja suntem în pierdere. Dacă vin să cumpere cu camioanele, trebuie să plăteşti zece oameni, cu câte 100 de lei fiecare, să le dai mâncare. Nu mai rămâi cu nimic pentru tine, aşa că preferi să îi laşi pe câmp sau să aduci acasă câţiva, pentru animale. Îi distrugem prin discuire”, spune Alexandru Ion.
 
Oamenii din sat se plâng că statul iroseşte banii subvenţionând faza de producţie, însă ignoră faza desfacerii. Nu sunt aprozare, ca altădată, nu mai există spaţii de depozitare, iar la export pepenii româneşti nu mai merg de mult. Producţia de pepeni devine astfel o afacere păguboasă.
 
 
Recolte mari vor fi şi la struguri
 
În mai puţin de o săptămînă se dă startul culesului la struguri. Specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Buzău spun că producţiile şi cantitatea de vin rezultată vor fi peste cele înregistrate anul trecut, în ciuda episodului de îngheţ care a avut loc la jumătatea lunii aprilie. 
 
Fermierii au reuşit să aplice corect tratamentele iar lucrările au fost efectuate la timp. Mai mult, vara a fost destul de călduroasă astfel încât boabele de struguri să acumuleze cantitatea de zahăr necesară. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările