VIDEO Valea Zânelor, locul unde a trăit Ileana Cosânzeana şi unde s-a refugiat Decebal înainte să moară. Noile ipoteze care ar putea schimba cartea de istorie
0
În Valea Zânelor, din Covasna, există o cetate dacică despre care legenda spune că ar fi fost ultimul refugiu al lui Decebal înainte ca acesta să moară. Despre cum şi-a găsit sfârşitul există tot mai multe controverse. Se mai spune că în valea Zânelor ar fi trăit Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă pământeancă.
Cetatea dacică din Valea Zânelor este una dintre cele mai bine conservate din România. Potrivit site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor, primele săpături arheologice au fost iniţiate de cercetătorul clujean Alexandru Ferenczi în anii 1942-1943, care a reuşit să dezlege o parte din tainele cetăţii şi să demonstreze că cetatea a fost construită în epoca dacică. Cercetările au arheologice au continuat până în 1968, când cetatea a fost abandonat, dar a fost răvăşită de căutătorii de comori dornici de îmbogăţire.
Marea parte a zidurilor a fost scoasă la iveală în 1995, după ce o furtună puternic a pus la pământ o întreagă pădure. Începând cu anul 1998 săpăturile au fost reluate de un grup cercetări din mai multe judeţe. Aici s-au descoperit bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I î.e.n. De ce au ales dacii această zonă pentru a construi cetatea este simplu. Era uşor de apărat deoarece pe o parte este o prăpastie şi duşmanii se puteau apropia cu greu. În plus, în zonă au găsit piatră din belşug şi alte materiale de construcţie. Cetatea dacică a avut cinci terase cu ziduri groase de piatră.
Cum a murit de fapt Decebal – crimă sau sinucidere?
Legenda spune că cetatea din Valea Zânelor a fost ultimul loc de refugiu al lui Decebal, după ce a fost învins de romani. Se spune că aici a stat ultima oară conducătorul dac înainte să moară. Moartea lui Decebal a atras tot mai multe dezbateri ale istoricilor în ultimii ani. Cu toţii au învăţat la orele de istorie că Decebal s-a sinucis în anul 106 pentru a nu fi capturat de romani. Pe Columna lui Traian era detaliară clar sinuciderea şi mai multe scrieri ale vremii, citate în manual de istorie susţineau tot această variantă. Istoricul Dio Cassius (155-235, proconsul în Africa şi Pannonia) scria: „Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma.“ (Fontes, vol. I, p. 695).
Tot mai multe voci spun însă că Decebal ar fi fost decapitat de romani. Ideea a fost promovată şi de cunoscutul om de cultură Dan Alexe pe blogul său. Acesta scrie că Decurionul (un fel de plutonier) Tiberius Claudius Maximus, veteranus, născut pe la anul 69 e.n., a fost omul care l-a capturat şi decapitat pe Decebal. El şi-a ridicat în timpul vieţii o stelă funerară unde aparare scena în care l-ar fi decapitat pe conducătorul dac.
„Cetatea este una dintre cele mai mari şi cele mai bine conservate. Cercetările arheologice de aici au demonstrate originea sa dacică şi au oferit informaţii preţioase despre tehnicile de apărare din acele vremuri. Se spune că aici s-ar fi retras Decebal înainte să moară, că această cetate a fost ultimul său refugiu, dar ştiinţa nu a putut dovedi clar acest lucru. Există dispute legate de moartea lui Decebal. Varianta sinuciderii inclusă în manualele de istorie este contestată. Tot mai mulţi specialişti în domeniu spun că ar fi fost ucis, dar încă nu există date foarte clare despre această ipoteză“, a spus Attila Cseke, profesor de istorie.
Poarta secretă care se deschide odată la şapte ani
Cetatea dacică din Valea Zânelor a devenit ţinta căutătorilor de comori, dar până acum nimeni nu a găsit aurul ascuns. Se spune că în zidurile cetăţii ar fi ascunsă o comoară uriaşă pe care chiar dacii au fi lăsat-o acolo. Legenda merge mai departe şi spune că doar odată la şapte ani poarta secretă spre cuferele pline cu aur se deschide pentru o singură noapte. Până acum nimeni nu a găsit comoara, chiar dacă mulţi au căutat-o.
O altă legendă spune că spune că în Valea Zânelor ar fi trăit Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă dintre pământence care a inspirat mai multe basme. Şi Cosânzeana ar fi ascuns în Valea Zânelor o comoară, dar că aceasta poate fi găsită doar într-o zi cu soare înainte de zărbătoarea de Sfântu Gheorghe şi doar de al şaptelea copil al unei familii. În Valea Zânelor turiştii pot vedea grădina Cosânzenei şi pot admira tufe întregi de rozmarin. Tot în zonă există şi un loc de camping.
Locul unde se alegeau miresele
În Valea Zânelor fetele se adunau de Sântâlie pentru a-şi găsi ursilul. Se găteau cu cele mai frumoase straie şi podoabe, se prindeau în hora ielelor şi aşteptau ca flăcăii să coboarele cu oile de munte pentru a-şi legere miresele. Dacă tinerii se plăceau, iar părinţii se înţelegeau la zestre atunci nunta avea loc în toamna aceluşi an. Şi astăzi obiceiul de mai păstrează, dar doar simbolic.
Şi Nicolae Ceauşescu a fost impresionat de această zonă şi şi-a contruit o cabană de vânătoare. Aceasta a devenit acum vilă de protocol şi nu poate fi vizitată de turişti.
Pe aceeaşi temă:
Cum a devenit cetatea Sarmizegetusa faimoasă în New York Times, în anul 1934
Se încarcă comentariile...
