Unul dintre cei mai implicaţi activişti civic din România: „Din urmă vin doar tineri avizi după faimă şi putere“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primul protest iniţiat de către tânărul braşovean a fost la sfârşitul lui 2008, odată cu decizia guvernanţilor de a tripla taxa auto. Foto: Danile Penciuc
Primul protest iniţiat de către tânărul braşovean a fost la sfârşitul lui 2008, odată cu decizia guvernanţilor de a tripla taxa auto. Foto: Danile Penciuc

Braşoveanul Radu Hossu se numără printre cei care au vrut să ia atitudine încă din copilărie vizavi de derapajele societăţii. Acum este unul dintre cei mai implicaţi activişti civic din România.

Provenind dintr-o familie simplă de muncitori, acesta îşi aduce aminte că veniturile, în anii ’90, erau destul de modeste. „I-am întrebat la acea vreme pe părinţii mei de ce nu avem şi noi un televizor color. Tata mi-a spus atunci că din cauza lui Ciorbea (fostul premier Victor Ciorbea – n.r.). Chiar dacă aveam doar 11 ani, mi-am dat totuşi seama de ce este important să schimbi sus pentru cei de jos, respectiv că există impact direct în viaţa fiecărui om în deciziile celor de la putere. Acest lucru m-a motivat ca atunci când voi creşte să mă implic, astfel încât să şi schimb ceva”, îşi aminteşte Radu.

Primul protest, o schimbare

Primul protest l-a iniţiat odată cu decizia guvernanţilor, de la sfârşitul lui 2008, de a tripla taxa auto şi chiar dacă protestul nu a fost unul de amploare, i-a motivat şi pe alţii să ia atitudine, iar vocea străzii a avut câştig de cauză.

„La acea vreme, alături de pilotul de drift Gabi Imre, am organizat patru grupuri şi am împărţit pliante făcute pe coli A4 în care dădeam întâlnire tuturor celor nemulţumiţi de această taxă, în Livada Poştei. Am fost cam 150 de persoane şi am fost luaţi în seamă, în primul rând, de forţele de ordine. Chiar dacă nu a fost un protest autorizat şi a trebuit să dau explicaţii, a fost însă mediatizat şi s-a răspândit apoi în toată ţara. Acelaşi grup de iniţiativă a redactat şi o scrisoare către Comisia Europeană prin care a explicat că este o măsură ilegală. Acest demers a dus la anularea taxei. M-a bucurat foarte mult, că am reuşit să schimb ceva în bine pentru întreaga societate”, ne-a mărturisit activistul civic.

Radu Hossu activist civic Braşov. Foto

Tânărul braşovean a dat startul protestelor la Braşov împotriva celebrei „Ordonanţă 13”. Foto: Ionuţ Dincă

Nu a stat deoparte şi a participat, fără a avea un rol determinant, şi la protestele de salvare a Roşiei Montane, din perioada 2012 – 2013. De altfel, în 2015, după tragedia de la Clubul Colectiv, a luat atitudine şi i-a chemat pe braşoveni din nou în stradă, însă a renunţat să se mai implice activ, după ce protestele căpătaseră altă conotaţie. „Eu ieşeam în stradă împotriva corupţiei, ceilalţi împotriva politicienilor. Atunci am renunţat la proteste şi am lăsat pe fiecare să îşi exprime doleanţa sa”, a punctat Radu.

De la 57 la 15.000 de protestatari

Din ianuarie 2017, a revenit în stradă ca iniţiator al protestelor împotriva deja celebrei Ordonanţe 13. „Pe 18 ianuarie, a fost primul protest la Braşov împotriva acestei Ordonanţe şi am fost 57 de persoane, care au venit la îndemnul meu de a ieşi în stradă, pe care l-am lansat pe Facebook. Am creat şi grupul de Facebook Braşovul Civic, un grup de iniţiativă unde să lumea să aibă o reacţie rapidă faţă de abuzurile autorităţilor, să poată protesta, dar şi prin care să atragem atenţia şi să demascăm aceste abuzuri şi să le diseminăm. Am condus acest grup până în decembrie 2017. Punctul culminant al acestor proteste a fost seara «altă întrebare» prin care guvernanţii au demonstrat că fac, pentru că pot şi pentru că nu-i interesează de restul lumii. Atunci au fost 15.000 de oameni în stradă la Braşov, a fost cel mai mare protest de după Revoluţie. Nu am adus eu toţi acei oameni, dar am ajutat la informarea societăţii, că există proteste şi la Braşov şi lumea trebuie să iasă în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea”, a subliniat activistul civic.

Rolul de mediator

Întotdeauna, protestele de la Braşov au fost lipsite de incidente, iar Radu Hossu spune că unul dintre rolurile sale ca organizator al acestor acţiuni civice a fost tocmai de acela de a avea un dialog atât cu forţele de ordine, cât şi cu protestatarii.

„În momentul în care am organizat primul protest, anumite persoane, care la diverse alte acţiuni de protest aveau obiceiul de a intra în conflict cu forţele de ordine, au venit să tragă de placarde şi să blocheze strada. I-am dat însă deoparte şi i-am atenţionat că atâta timp cât eu mă ocup de organizare, vom protesta civilizat şi, întotdeauna, am avut o relaţie bună cu forţele de ordine şi chiar dacă nu au fost proteste autorizate propriu-zis, întotdeauna dialogam de dinainte cu reprezentanţii Jandarmeriei şi le prezentam traseul manifestaţiei. Şi atunci când am fost mii de oameni în stradă, am încercat să stabilim nişte reguli pe care să le şi respectăm, că nu trebuie să ne certăm cu jandarmii, să înţeleagă toată lumea că nu ei sunt duşmanii şi să ne canalizăm supărarea împotriva a ceea ce conta. Astfel, în ultimi doi ani, la Braşov nu s-a strigat împotriva Jandarmeriei şi nu au existat incidente la proteste”, ne-a mărturisit Radu Hossu.

A cochetat şi cu politica

Tot din dorinţa de a schimba ceva în bine în societate, Radu a cochetat şi cu politica, dar s-a retras, după ce a descoperit adevărul din spatele aşa-ziselor doctrine. „Am intrat pentru prima oară în politică, în 2004, şi am fost activ cam trei luni, de la campania electorală pentru preşedinte şi până după sărbători. Atunci m-a racolat un prieten ca să-l ajut în campanie de susţinere a preşedintelui propus Partidului Democrat Liberal. În 2012, am decis să mă alătur liberalilor, pentru că îl simpatizam pe Crin Antonescu şi cred că şi din naivitate, fiind un partid de opoziţie. Mi se părea că liberalii au o coerenţă în ceea ce spun, nu mă gândeam la ideologii. Am preferat să mă retrag, după ce am avut nişte discuţii în contradictoriu cu conducerea partidului. Pentru cei care m-ar putea considera oportunist politic, ţin să subliniez faptul că am plecat din partidul care dat preşedintele în 2004, imediat după alegeri, şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2014, după ce a fost ales preşedinte un liberal. Practic, când a fost vorba de «cules roadele», eu am plecat. După aceea am intrat în M 10, pentru că credeam în lupta anticorupţie. Au fost multe tensiuni interne însă, între progresişti şi conservatori, astfel că eu fiind progresist, conservatorii au câştigat”, ne-a destăinuit Radu.

Radu Hossu activist civic Braşov. Foto

Radu Hossu crede că România are nevoie de cetăţeni implicaţi activ, atât civic, cât şi politic. Foto: Ionuţ Dincă

Simbolul Pro Democraţia

De atunci, braşoveanul a decis să se implice tot mai mult în zona civică organizată şi de aceea a ales să intre în Pro Democraţia Club Braşov, al cărei preşedinte este astăzi. „Pro Democraţia a fost o asociaţie simbol, a fost înfiinţată în 1990, şi revenind, la perioada când eram mic şi îmi citea tata din ziare, auzeam de partide, dar şi de altcineva care se lupta cu ele, această asociaţie. Era ca un călăreţ mitic pe cal alb pentru mine şi mi-a rămas în minte. Practic la Braşov s-a şi născut această asociaţie şi pentru mine este o onoare, dar şi o responsabilitate să fiu preşedintele acesteia din luna iunie. Vreau să readuc Pro Democraţia în fruntea organizaţiilor care sunt câinii de pază ai democraţiei. Trebuie să aibă din nou aceeaşi putere şi influenţă pe care a avut-o la începutul anilor ’90, când era condusă de domnul profesor Marian Ţaţa”, a explicat braşoveanul.

Proiecte de educaţie civică şi politică

În acest sens, organizaţia ar urma să deruleze şi o serie de proiecte cu impact asupra societăţii civile. Unul dintre acestea, care a fost depus pentru finanţarea pe fonduri prin Fondul pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, vizează organizarea unei campanii care ar urma să încurajeze mersul la vot la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale de anul viitor. Un alt proiect pe care îl va derula Pro Democraţia la Braşov este unul de educaţie civică, dar şi politică.

„Acest proiect are două paliere. Unul ar fi elevii din liceele braşovene şi alt palier pe care vrem să-l educăm este cel al politicienilor. Vor fi un fel de cursuri de educaţie politică şi administrativă pentru membrii oricăror partide politice, pentru că este evident că avem nevoie de o societate educată în ceea ce priveşte politicul, care să facă diferenţa între prerogativele preşedintelui şi guvernului, să înţeleagă că nu poţi cere parlamentarului să îţi taie gardul viu din faţa blocului şi că e treaba consilierului local să se preocupe de astfel de probleme. În acelaşi timp, avem nevoie de tineri politicieni care să fie educaţi în ceea ce înseamnă administraţie, pentru că, din păcate, ceea ce vine din urmă sunt tineri care sunt avizi după faimă, putere, renumele funcţiei, dar care nu ştiu mare lucru, votează după cum dictează liderul de grup. Prin acest proiect vrem să avem un impact benefic asupra politicul braşovean şi ne dorim ca proiectul, odată ce este implementat, dacă are succes, să fie preluat şi de alte ONG-uri din ţară, pentru că vrem schimbarea în bine a societăţii româneşti şi acest lucru cred că se poate face doar prin educaţie. Nu e o pastilă care să vindece acest sistem, e un tratament de lungă durată, pe care mulţi nu vrem să-l acceptăm. Este nevoie de cetăţeni implicaţi activ civic şi politic. Acest lucru poate duce la schimbarea României în binele pe care mi-l doream de mic copil”, a concluzionat preşedintele Pro Democraţia Braşov.

Citeşte şi:

„Deputatul mitralieră“, reclamat de Pro Democraţia Braşov pentru discriminarea comunităţii LGBT

Sute de braşoveni au plecat la mitingul diasporei. 5000 de oameni protestează şi la Braşov

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite