Tradiţii de Crăciun în judeţul Braşov

Tradiţii de Crăciun în judeţul Braşov

Capra, una dintre tradiţiile din Ţara Bârsei

Braşovul este unul dintre cele mai bogate judeţe din România în ceea ce priveşte tradiţiile populare cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

ŢARA FĂGĂRAŞULUI

Jocul cetei de feciori – în prima zi a sãrbãtorii Naşterii Domnului, cetaşii merg la bisericã îmbrãcaţi în costum naţional, unde îi colindã pe credincioşii veniţi la slujbã. A doua zi de Craciun ceata face joc. Ceata iniţiază fetele la joc. Feciorii sunt datori, după obicei, să joace toate fetele care vin, după cum o fată intrată în joc e datoare să joace tot timpul anului cu oricare fecior ar chema-o.
Irozii – este un obicei popular, dar în acelaşi timp este şi o piesã de teatru în care este simbolizatã venirea crailor de la Rãsãrit care sunt cãlãuziţi de o stea, la locul Naşterii Domnului. Piesa de teatru este pusã în scenã în cea mai mare parte în biserici. Actorii sunt copiii, care au diferite roluri. Unul este împãratul Irod, alţi trei copii sunt magii, unul este ciobanul, iar alt copil este un ostaş.
Sorcova-un alt obicei pãstrat tot de copii, cu ocazia întâmpinãrii Anului Nou. Sorcova este purtatã de obicei de cãtre un bãiat, iar gazdelor li se adreseazã urãri de sãnãtate, belşug şi prosperitate.

ŢARA BÂRSEI

Capra – reprezentată în colinde, este o zeiţă în ipostază zoomorfă, substituită de masca cu acelaşi nume care joacă şi se distrează în anturajul său divin, format din ceata de feciori. Ea moare şi renaşte în ceremonialul colindatului de Crăciun. „Capra” se întâlneşte în aproape toată zona Braşovului. La fel, cerbul, care, ca şi substitut al zeului solar, apare în obiceiul numit zonal Bourita, Cerb, Brezaie. În zona Tohanului există şi o colindă a „Leului”. Tot în jurul Braşovului se mai merge la colindat şi cu „Ursul”, animalul-rege al munţilor.

RUPEA

Colindatul cetei de feciori în casa fetelor – În seara de Sf.Nicolae se alege „tistia”. Tistia reprezintă conducătorii cetei de feciori. Aceasta este formată din : „Judele mare” conducătorul „suprem“, „Judele mic”, „Crâşmarul Mare” şi „Crâşmarul mic”. Crâşmarul mare este un fecior mai în etate, care a trecut prin cel puţin unul din rolurile celelalte. Rolul lui este de a organiza colindatul, adunarea feciorilor şi a fetelor, organizează „Balul de Crăciun” şi din banii obtinuţi la colindat organizează „Jocul în Rond” de Rusalii. Crâşmarul mic şi Judele mare au rolul de ajutoare a crâşmarului mare. „Judele mic”, este un fecior care participă pentru a doua oară la colindat. Acesta merge înaintea cetei de feciori şi intră în curţile rupenilor întrebând dacă „primesc colinda”. Unde primeşte un răspuns afirmativ, ghidează ceata de feciori să colinde.

Feciorii care intră în ceată pentru prima dată sunt obligaţi să transporte „desagii” cu carne, rachiu şi colaci primiţi de la casele celor colindati. De Crăciun, feciorii şi fetele se adună la casa « Judelui mare » dimineaţa la ora 10 de unde pornesc spre biserică. După oficierea slujbei religioase, primesc binecuvântarea preotului şi pornesc la colindat. Primul colind se desfăşoară la casa parohială după care se pleacă din casă în casă, în ordinea stabilită în urmă cu mulţi ani. Acasă la fată sunt invitaţi neamurile, vecinii şi prietenii care asteaptă colindătorii şi între timp sunt serviţi cu băutura, lipiu şi colac. Fetele vin colindând şi se aşează pe scaune, fata gazdei le serveşte cu vişinată şi prăjituri, iar ele colindă pâna se aude pe uliţă muzica, semn că se apropie ceata de feciori.
Cu banii adunaţi de la colindat se face un bal în a treia seara de Crăciun, bal la care participă toţi tinerii care au fost la colindat, îmbrăcaţi obligatoriu în costum popular. La miezul noptii se joacă « Jocul Mare » acesta fiind format din mai multe jocuri specifice zonei Rupea (Purtata, Fecioreasca, Învârtita) iar apoi « Mărunţişurile » (Haţegana, Hoina, Musamaua, Ciobănaşul şi Hodoroaga).

POIANA MĂRULUI

Scosul fetelor la joc – Vătafii sunt cei care conduc cetele de feciori şi colindă împărţiţi în două cete pe la curţile poienarilor unde sunt fete de măritat. Ei merg în ajunul Crăciunului, după ce se lasă înserarea şi nu ocolesc nici una dintre aceste case. A doua zi de Crăciun, după ce vătafii asistă la biserică Sf. Liturghie, cântă un colind tradiţional zonei intitulat „Colo sus, mai sus”. Abia dupa aceea au binecuvântarea să pornească petrecerea si sa scoata fetele la joc. Cei doi vatafi isi aleg fiecare cate o fata care devine „regina mare” şi „regina mica”. În vechime, dacă o fată era scoasă la joc, era semn că este pregătită pentru a se mărita.

HOLBAV

Ţurca – Ceata se constituie în ziua de 6 decembrie, la Sf. Nicolae. Feciorii satelor se adună la casa numită gazda şi aici se constituie ceata formată din 7 – 11, sau mai mulţi feciori, şi se aleg conducătorii: vătaful mare, vătaful mic, colacarul, crâşmarul, casierul, ţurcaşul (cel care joacă ţurca). Toată ceata se supune şi ascultă ordinele vătafului, căruia îi jură credinţă, şi toţi trebuie să aibă o ţinută morală impecabilă. Colindatul propriu-zis începe în Ajunul Crăciunului. Înainte de a pleca la colindat, ceata de feciori trece pe la preotul satului unde se sfinţeşte ţurca şi se binecuvântează ceata. Ceata se desface în 7 ianuarie la Sf. Ioan când vătaful organizează o masă mare şi bogată pentru toţi tinerii din sat.

DUMBRĂVIŢA

Ţânţari – se alege vătaful mare pe deal, pe vale; sunt două cete, cu câte doi vătafi. De la Sfântul Nicolae până la sărbători sunt şezători. La sărbători se făce bradul. Cei de pe deal făc bradul într-un an, în alt an îl făc cei de pe vale. În Ajun se împărte ceata în cete mai mici şi colindă tot satul cu trei colinde: „Steaua”, „Păsărica” şi „De-ar fi mândra-n deal la cruce”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: