Temniţa anti-divorţ din Biserica Cincu, unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri din Transilvania. În ce condiţii erau închişi soţii până se împăcau

Temniţa anti-divorţ
din Biserica Cincu, unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri din Transilvania. În
ce condiţii erau închişi soţii până se împăcau

Biserica din Cincu are peste 800 de ani vechime. FOTOSimona Suciu

Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din România poate fi vizitat în localitatea braşoveană Cincu. Ridicată de coloniştii germani acum 800 de ani, biserica fortificată include o celulă construită de administraţia habsburgică unde erau închise, până se împăcau, cuplurile care aveau conflicte domestice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe cât este de frumoasă şi interesantă biserica fortificată de la Cincu, pe atât de preţios este şi ghidul ei. Nicolae Boghian are 76 de ani şi este fotograf de meserie. De ani buni, este cel care îi introduce pe turişti în atmosfera de poveste a bisericii. Este o adevărată enciclopedie şi gata să povestească oricui secretele lăcaşului de cult. Un tur costă 5 lei, dar nu este o simplă vizită, ci lasă senzaţia unei călătorii în timp. Cei mai mulţi vizitatori sunt străini, care vin toate colţurile lumii fascinaţi de istoria noastră, de tradiţii şi de arhitectura unică a fortificaţiilor Transilvaniei.

Nea Boghian îşi începe povestea cu câteva date tehnice. „Piatra de temelie se pune la 1200 şi se lucrează la biserică timp 41 de ani. Se construieşte în stil romanic, iar biserica se numeşte Sfânta Maria. Ca orice construcţie fortificată are dimensiuni impresionante. La interior are o lungime de 46,25 metri, o lăţime de 19 metri şi o înălţime de 12 metri. Biserica are patru turnuleţe, semn că aici se puteau dădea sentinţe capitale“, spune Nicolae Boghian.

Biserica din Cincu a găzduit de trei ori în istoria ei Parlamentul Transilvaniei. Prima dată în 1538, sub conducerea lui Ştefan Mailat, care a condus şi cetatea din Făgăraş. A două a avcut loc în 1658 şi ultima în 1664, după cum povesteşte nea Boghian. Ultima oară, întrunirea a durat 18 zile, iar localnicii din Cincu i-au cazat şi ospătat pe demnitari.

Niciun divorţ vreme de 150 de ani

Biserica din Cincu a avut şi o încăpere denumită temniţa matrimonială. Aici erau aduşi soţii care nu se mai înţelegeau, pentru că divorţul era ceva de neconceput la acea vreme. „Temniţa matrimonială era la etajul superior, aproape de turn. Când habsburgii au venit la putere, în 1680, împăratul a devenit guvernatorul Transilvaniei. Habsburgii au venit cu legi moderne, care erau respectate. Au adus un cod civil, unul penal şi unul al familiei. Divorţul nu era acceptat. În casele oamenilor, pe spătarul scaunelor, era simbolul unui peşte. Dacă scaunele erau aşezate în hol, cu peştii faţă în faţă, însemna că totul era în armonie. Dacă scaunele erau spate în spate atunci era necaz mare. Dacă problema dura mai multe zile se intervenea. Soţii erau aduşi în temniţă. Aveau o singură lingură, o furculiţă, un pahar cu apă, un singur pat mic, iar copiii erau lăsaţi la vecini. Austriecii nu concepeau destrămarea familiei. Erau ţinuţi acolo până se împăcau. Nu dura mult pentru că patul era mic şi trebuiau să doarmă şi să se încălzească“, mai spune ghidul bisericii.

Temniţa a fost eficientă timp de 150 de ani. La Cincu sau în localităţile din jur nu s-a cunoscut niciun divorţ. La Biserică se mai poate vedea şi astăzi încăperea unde a fost pe vremuri temniţa. Comuna este plină şi acum de simboluri care indicau odinioară poziţia pe care o avea fiecare om în societate. „Pe casa noatră, de exemplu, este simbolul inimii cu trei lalele, care însemna omenie şi ospitalitate. Cine nimerea aici era bine tratat. Pătuţul de copii are aceeaşi inimă, dar în loc de lalele sunt crini, semnul purităţii. Copilului devenea responsabil la 14 ani, când era confirmat religios“, mai spune ghidul bisericii.

Pictură veche de 800 de ani

La Cincu a fost făcută anul acesta şi o descoperire importantă: o pictură la fel de veche ca şi biserica. A stat ascunsă aproape 500 de ani sub multe straturi de zugrăveală. „Biserica fiind iniţial romanică, a fost şi pictată. Anul viitor intră în restaurare şi s-a făcut proiectul. Specialiştii din Bucureşti care au sondat biserica au descoperit picturile. Una îl înfăţişează pe Sfântul Nicolae şi este de la 1240. Este pe partea stângă a lăcaşului de cult. Din 1526, biserica a devenit evanghelică şi a fost acoperită toată pictură“, explică Nicolae Boghian.

Fântână de 14 metri în mijlocul bisericii

Biserica Fortificată a avut sute de ani rol de apărare şi aici erau cantonaţi 500 de soldaţi. O particularitate a ei este o fântână adâncă de 14 metri, care a fost aşezată chiar în faţa altarului. „Se ştie că, de exemplu, Râşnovul nu a putut fi cucerit, iar cotropitorii au otrăvit apa. Din această întâmplare
s-au tras învăţăminte. Fântâna este în mijlocul bisericii, tocmai pentru ca atacatorii să nu poată ajunge la apă. Aici în biserică luptau cam 500 de militari. Tot pentru apărare, în perioada 1500-1520, se ridică un turn la 65 de metri înălţime la fel ca la Biserica Neagră“, detaliază ghidul nostru.

Reţea de tuneluri secrete şi încuieturi tip crocodil

Biserica mai este celebră şi prin reţeaua de cinci tuneluri. Erau folosite pentru a se duce mâncarea militarilor, pentru retragerea lor în biserică, dar şi pentru refugiul femeilor şi copiilor. Cel mai lung dintre tuneluri are 600 de metri şi duce din biserică direct în cimitir. Are o poveste cunoscută acum sub numele de „legenda lolelor“. Se spune că o fată pe nume Ursula s-a costumat, s-a mascat şi a pus pe ea mai multe tălăngi. Era foarte înaltă şi seara a început să alerge prin sat. Turcii s-au speriat aşa de tare şi au crezut că l-au văzut pe Diavol. De atunci, nu au mai intrat noaptea în niciun cimitir. „Prin acest tunel de 600 de metri, care duce la cimitir, erau transportaţi morţii ucişi în luptă. Îi îngropau noaptea pentru că toată lumea ştia că turcii nu puneau piciorul în cimitir după căderea întunericului“, mai spune Nicolae Boghian.

Tot cu rol de apărare erau uşile masive şi mai ales încuietorile din fier denumite crocodil. Acestea aveau un fel de balamale care se prind de uşă în patru locuri şi chei grele din fier. Datează de la 1500 şi sunt şi acum funcţionale. Cotropitorii nu puteau să le deschisă şi atunci spărgeau uşa din lemn cu berbecii. Soldaţii erau însă pregătiţi şi au săpat o groapă mare chiar în faţa uşii unde cădeau invadatorii după ce reuşeau să intre în biserică.

Altar terminat de un militar

Şi altarul bisericii, care datează de la 1521, are o poveste interesantă. A fost comandat la Mojda şi se spune că ar fi trebuit să coste 130 de denari. Din motive necunoscute, au existat neînţelegeri, iar altarul nu a fost terminat şi nici plătit. Astfel, medalioanele care îl înconjoară au fost făcute ulterior de un militar al cărui nume este necunoscut. Se spune că militarul a fost căutat pentru a-şi vedea opera finală, când aceasta a fost prezentată în timpul unei ceremonii, dar nu a mai fost găsit. Se presupune că murise între timp în luptă.

În Biserica din Cincu au fost de-a lungul timpului trei orgi. Cea originală a ars într-un incendiu care a mistuit şi localitatea. A doua se spune că a fost donată chiar de Maria Tereza, dar a fost dată după puţin timp altui sat. Orga care se află acum în biserică este din 1907 şi a fost comandată de la o firmă din Germania. La Cincu se ajunge uşor şi drumul este unul bun. Comuna se află la 90 de kilometri de Braşov. Se merge de DN 1 Braşov –Sibiu. În localitatea Voila se face dreapta, se trece Oltul, se ajunge apoi în Cincşor şi după alţi 8 kilometri se ajunge la Cincu.

Cinci religii, un singur cimitir

Satul Cincu este chiar mai vechi decât biserica. Primele însemnări datează din secolul al XII-lea. Atunci, la Sibiu au sosit 500 de emigranţi, împărţiţi între localităţile din jur. „La Cincu au ajuns 30 de familii care au găsit aici alte cinci familii rămase încă de pe vremea Imperiul Roman. De aceea, satul de numeşte Cincu, de la numărul cinci-cinque în latină. Familiile de emigranţi au întemeiat un han deoarece satul era la intersecţia mai multor drumuri, iar hanul era o sursă de venit. În Germană, Cincu este gunoscut sub denumirea de Grosen-Hanul Mare“, mai spune Nicolae Boghian.

Localitatea a avut parte de oameni gospodari şi a devenit renumită în zonă. La 1890 avea hanuri, restaurante, cafenele şi chiar două bănci. În zonă erau 27 de fabrici şi ateliere. Naţionalizarea comunistă a distrus toată economia locală. După 1989, comuna Cincu a cunoscut un nou început şi a devenit gazda permanentă a unui poligon militar, în care s-au desfăşurat mai multe misiuni ale soldaţilor români, dar şi ale trupelor străine membre NATO.

La Cincu trăiesc acum 1.700 de oameni, iar localitatea mai are o particularitate. Cinci religii diferite împart acelaşi cimitir. Ortodocşii, catolicii, greco-catolicii, evanghelicii şi reformaţii care trec la cele veşnice sunt îngropaţi în acelaşi loc. După cum spune chiar nea Boghian: „oamenii trăiesc în armonie pentru că Dumnezeu este acelaşi pentru toţi“.

Biserica-geamănă din Cincşor

La 2 kilometri distanţă, în localitatea Cincşor, există o altă biserică fortificată. Nu este la fel de cunoscută, dar este foarte frumoasă. Datează de la 1421 şi este construită în stil gotic. Are turnuri de apărare înalte şi patru tuneluri secrete. A fost folosită ca loc de refugiu de oamenii locului. Tot aici erau ascunse şi proviziile. Biserica are şi un spectaculos ceas solar. Cincşorul este cunoscut şi ca un vechi castru roman, iar ultimele descoperiri arheologice au demonstrat că aşezarea exista încă de pe vremea dacilor. Biletul de intrare la biserică costă 5 lei.

Citeşte şi:

Comorile fortificate ale Ţinutului Secuiesc: două biserici vechi de peste şapte secole aşteaptă să fie descoperite

Cetatea Slăninilor de la Dârjiu, locul unde bogăţia se măsoară în numărul de cuie pentru atârnat carnea. Explicaţia: biserica a fost transformată în frigider

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările