Salvamontist cu 30 de ani de experienţă: „Nu-ţi pui copiii în pericol de dragul performanţei. A fost vorba de orgoliu“

Salvamontist cu 30 de ani de experienţă: „Nu-ţi pui copiii în pericol de
dragul performanţei. A fost vorba de orgoliu“

Turiştii şi alpiniştii aflaţi pe Retezat în momentul producerii avalanşei FOTO Cătălin Berenghi

Decizia alpinistului Ovidiu Popescu de a-şi duce fetele în expediţii montane la vârste fragede este dezbătură intens după accidentul tragic din munţii Retezat, în care doi adolescenţi şi-au pierdut viaţa. Ioan Pivodă, şeful Salvamont Zărneşti, explică de ce un copil nu poate reacţiona adecvat în situaţii limită, indiferent de cât antrenament are în spate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ioan Pivodă, şeful Salvamont Zărneşti, un om care are peste 30 de experienţă în salvarea turiştilor de pe munte, spune că niciun copil nu trebuie supus unor ascensiuni periculoase, doar de dragul recordurilor şi a reuşitelor mediatizabile.

„Performanţa în alpinism nu se face la vârste fragede. Nu îţi pui copiii în pericol de dragul performanţei. Experienţa şi victoriile trebuie să vină odată cu vârsta. Nu îi duci pe copii pe munţi foarte mari, nu îi supui unor asemenea riscuri. De ce nu ne-au luat-o înainte occidentalii care sunt mult mai în faţă decât noi? Nu pot spune că fetelor nu le-a plăcut, dar ştiu din discuţii că nu întotdeauna a fost aşa. Un copil nu poate lua decizii atunci când pe munte dai de greu, nu poate reacţiona în condiţii de vremea rea, aşa cum face un adult. Un copil nu este psihic pregătit să facă acest lucru indiferent câte antrenamente ar face. Nu am fost de acord cu ce a făcut Ovidiu Popescu cu fetele lui. Nu poţi să forţezi un copil pe munţi de peste 5.000 de metri“, a spus Ioan Pivodă, şeful Salvamont Zărneşti.

Restricţii pe Everest

Chiar dacă nu există legi clare în România care să interzică accesul pe munte la o anumită vâstă, în competiţiile oficiale lucrurile stau altfel. Limita de vârstă este 18 ani în România, dar occidentalii respectă acest lucru şi în cazul ascensiunilor care nu fac parte din concursuri oficiale.

Oficial, la nivel internaţional, doar pe Everest (8.848 metri) a fost impusă o limită de vârstă pentru ascensiune. Iniţial a fost de 16 ani, iar recent autorităţile statale au ridicat-o la 18 ani. Deciziile au venit după ce Temba Tshiri, un copil de 16 ani, a escaladat Everestul în 2001 şi suferit degerături la degetele de la picioare. A fost cea mai tânără persoană care a urcat pe Everest. De altfel, statul nepalez i-a refuzat recent accesul pe Everest Dor Getei Popescu din cauza vârstei.

„Occidentalii nu-şi supun copiii pericolelor de pe munte. Şi la noi, până în 1990, limita de vârstă în competiţiile naţionale de alpinism era 18 ani. Nu era permisă nici derogarea de la notar cu acordul părinţilor. Acum există şi grupe de cadeţi care au sub 18 ani, dar este vorba despre căţărare în sală. Pe munte, în aer liber, condiţiile sunt cu totul altele. Dovadă şi faptul că statul nepalez nu şi-a dat acceptul pentru o expediţie cu Dor Geta Popescu pe Everest. Tatăl său, Ovidiu, era cunoscut în comunitate, a fost un alpinist de nivel mediu, nu pot spune că ţineam strâns legătura cu el pentru că nu am fost niciodată de acord cu decizia lui de a-şi pune în pericol copiii pentru performanţă. Părerea mea sinceră este că a fost vorba despre un orgoliu pentru a compensa nişte frustrări. Nici colegii mei experiementaţi nu îşi asumă responsabilitatea să facă expediţii cu persoane sub 18 ani“, a mai spus Ioan Pivodă (foto sus). 


Trupurile neînsufleţite ale copiilor, coborâte de pe Retezat FOTO Salvamont Hunedoara

Decizie fatală

Nimeni nu îşi poate explica însă de ce grupul de şapte persoane din Braşov, în care se aflau şi cei doi copii care au decedat, a ales traseul recomandat doar vara pentru ascensiunea spre Vârful Peleaga (2.509 metru). „Au fost încă de vineri avertizări de la colegii de la Salvamont Hunedoara cu privire la pericolul de avalanşă, dar le-au ignorat şi ei, şi grupul de 51 de persoane. Asta este o altă problemă că aceste avertizări sunt ignorate, deşi cu muntele nu te joci. Am avut şi noi în Piatra Craiului, chiar de Paşte un turist care a sunat şi ne-a anunţat că vrea să o ia pe un traseu pe care accesul era interzis. A fost avertizat despre riscul de avalanşă, i s-a spus că traseul este închis şi tot s-a dus. A declanşat o avalanşă de mici dimensiuni şi şi-a pus viaţa în pericol. Am mers după el şi l-am salvat. Nu pot însă să înţeleg de ce un om cu experienţă ca Ovidiu Popescu, care avea cunoştinţe reale despre munte, a ales acel drum de vară. Ştia că nu se face aşa ceva, că declanşarea unei avalanşe era iminentă, asta nu înţeleg. Este o tradegie ce s-a întâmplat cu acei copii“, mai spune Ioan Pivodă.

Ovidiu Popescu a mai fost la un pas de tragedie într-o expediţie cu fiica cea mare, Crina Coco Popescu, şi ea recordmană mondială. Se întâmpla în 2009 la Babele, când cei doi au fost surprinşi de o furtună puternică. Au reuşit să se adăpostească după nişte bolovani, iar salvamontiştii le-au venit atunci în ajutor. 

Se aşteaptă rezultatul anchetei penale

Direcţia pentru Protecţia Copilului Braşov aşteaptă finalizarea anchetei penale pentru a putea lua măsuri. „În acest moment, aşteptăm finalizarea anchetei penale şi în funcţie de concluziile acesteia vom evalua situaţia“, ne-a declarat Lidia Mailat, purtător de cuvânt al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Braşov.

Potrivit unor surse judiciare Direcţia pentru Protecţia Copilului nu mai poate face mare lucru în acest moment. Astfel dacă se dovedeşte că adulţii care au fost în expedieţie au ignorat intenţionat avertizările salvamontiştilor şi au urcat pe munte ştiind că îşi pun copiii în pericol, oamenii sunt culpabili. Direcţia pentru Protecţia Copilului ar putea interveni în acest caz dacă în familii mai sunt copii minori care ar putea fi supuşi aceloraşi riscuri şi i-ar putea prelua sub protecţie. În cazul familiei Popescu nu este cazul deoarece sora Getei, Crina Coco Popescu, este majoră. În cazul familiei Gulacsi se poate pune problema protecţiei surorii lui Erik, Karla, care are 16 ani. Fata se afla în expediţia din Retezat alături de tatăl şi fratele ei care a decedat. Din grupul de şapte persoane mai făceau parte Ovidiu şi Dor Geta Popescu şi două femei care nu erau rude. 

Vă recomandăm şi:

Avalanşa mortală din Retezat: salvatorii montani au preluat trupurile celor doi copii, Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi

Salvatorii montani au ajuns, duminică după-amiază, în zona în care se află trupurile celor doi copii decedaţi în urma avalanşei din Masivul Retezat.

Filmul avalanşei mortale din Retezat, în care au căzut victime alpiniştii Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi

De la primele ore ale dimineţii jandarmii montani şi salvamontiştii au pornit pe munte, spre locul unde se află cele două victime ale avalanşei, Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi. Traseul este unul anevoios, fiind un drum care durează opt ore dus-întors. Autorităţile au reconstituit filmul tragediei din Retezat.

Avalanşă mortală în Retezat: şapte oameni au fost surprinşi de căderile de zăpadă, iar doi copii au murit. Alpinista Dor Geta Popescu este printre victime

Doi copii au murit în Masivul Retezat în urma unei avalanşe produse sâmbătă după-amiază în zona Lacului Bucura. Aceştia se aflau într-un gup de şapte persoane surpinse de avalanşă. Printre victime se află şi alipinsta Dor Geta Popescu, potrivit Salvamont Hunedoara.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările