România lucrului prost făcut. Azilul ridicat în satul fără bătrâni de îngrijit. Clădirea stă pustie de 12 ani

Clădirea stă goală din momentul în care a fost construită.

O construcţie bizară, lipsită total de utilitate, a fost ridicată acum 12 ani în satul braşovean Veneţia de Sus şi stă închisă din momentul în care a fost finalizată. Edilii din judeţul Braşov au găsit totuşi oportun să cheltuiască 500.000 de lei din bani publici.

În satul braşovean Veneţia de Sus, situat la poalele munţilor Făgăraş, a fost construit cu fonduri publice un azil de bătrâni care nu foloseşte nimănui. Investiţia a fost demarată în 2003 şi finalizată în 2005.

Este o clădire impunătoare, cu parter şi etaj, aşezată între primărie şi şcoală. A costat 512.000 de lei. Mare parte din bani au venit din fonduri europene printr-un program guvernamental, iar parte din finanţare a fost suportată de Consiliul Judeţean Braşov. Clădirea n-a fost folosită niciodată, fiindcă în zonă nu sunt bătrâni care să aibă nevoie de îngrijiri.
Care a fost logica construirii clădirii nu poate să explice nimeni cu exactitate nici după 12 ani. Nici primarul de la acea vreme şi nici preşedintele Consiliului Judeţean Braşov de atunci, Aristotel Căncescu, „artizanii“ investiţiei, nu mai sunt în funcţii. Acum, clădirea se degradează pe zi de trece.

„S-a vrut cică să fie azil de bătrâni. Însă nu are cine că meargă acolo. Oamenii ca noi de la ţară au gospodăriile lor, se descurcă singuri sau îi ajută copiii, nu merg la azil. Nu avea nimeni nevoie să stea acolo. A fost o prostie care a costat mult“, a spus Ion Gonţea, un localnic.

Cheltuieli de funcţionare uriaşe

La azilul de bătrâni din Veneţia de Sus trebuia să fie 10 angajaţi: medic, asistente, informiere, personal auxiliar, tot ce trebuie pentru un astfel de stabiliment. Angajările nu s-au mai făcut pentru că Primăria din Părău, care aparţine satul, nu-şi permite nici măcar cheltuielile cu întreţinarea standard a clădirii. Cu tot cu personal, costurile lunare de întreţinere sunt estimate la 25.000 de lei.

„Construcţia a început înainte să fiu eu primar, în primul mandat doar s-a finalizat. Consiliul Judeţean Braşov s-a angajat să suporte cheltuielile cu angajaţii, cu utilităţile şi tot ce era nevoie. Acest lucru nu s-a mai întâmplat şi de aceea clădirea este goală. Noi nu ne permitem să suportăm cheltuielile de funcţionare, nu avem buget pentru aşa ceva. Practic, nu avem banii necesari. S-a luat legătura cu mai multe ONG-uri care să se ocupe de activitate, dar problema a fost aceeaşi, chetuielile de funcţionare. Noi am fi de acord să ne asociem şi să cedăm clădirea pentru ca să nu mai stea goală. Este însă nevoie să se facă o igienizare şi probabil să fie zugrăvită după ce nu a fost folosită atâţia ani“, ne-a declarat Mihai Popeneciu, care este primar la Părău din 2004.

Se caută tardiv soluţii

După primele demersuri investigative ale reporterului „Adevărul“, reprezentanţii Consiliului Judeţean a avut „revelaţia“ că azilul poate fi utilizat. „Respectiva clădire este în proprietatea Primăriei Părău, dar nefiind utilizată, s-a degradat în timp. Am solicitat la DGASPC Braşov ca, după evaluarea situaţiei din teren, să vină cu o propunere legată de activităţile pe care le-am putea muta acolo de la Complexul de Servicii Codlea sau de la cel din Timişul de Sus. În funcţie de propunerea direcţiei, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean din luna mai vom aloca fonduri pentru reparaţiile necesare“, a explicat Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov. De altfel, o echipă de ingineri şi specialişti de la Protecţia Copilului au făcut recent o vizită la azilul din Veneţia şi au propus ca azilul să fie preluat de direcţie pentru a fi transformată în centru de îngrijire pentru copii. 

→

Imaginea 1/11: Azilul din Veneţia de Jos stă gol de 12 ani