Revolta muncitorească din Noiembrie 1987 reînvie în Piaţa Sfatului
0La 23 de ani de la mişcarea anticomunistă de la Braşov, Asociaţia 15 Noiembrie va derula o serie de evenimente, menite să readucă în memoria tuturor actul de curaj al braşovenilor care au decis să fie glasul libertăţii, în 1987.
La 23 de ani de la mişcarea anticomunistă de la Braşov, Asociaţia 15 Noiembrie va derula o serie de evenimente, menite să readucă în memoria tuturor actul de curaj al braşovenilor care au decis să fie glasul libertăţii, în 1987.
Imagini de la mişcările de rezistenţă din Budapesta, Dansk, Praga şi Braşov vor fi expuse în Piaţa Sfatului în expoziţia care îşi doreşte să realizeze „Harta Solidarităţii- Mişcări de rezistenţă în Europa de Centru şi Est, în perioada 1956-1987".
„Expoziţia conţine foarte multe fotografii, dar, din păcate, mai puţine din Braşov. Am găsit, în schimb, fotografii din presa internaţională, în Franţa, Germania, Cehoslovacia şi am putut reda astfel ecourile internaţionale pe care le-a avut mişcarea de la Braşov", a spus Oana Demetriade, cercetător CNSAS.
Inedita expoziţie de la Braşov va fi vernisată în data de 3 noiembrie, de la ora 14.00, în Piaţa Sfatului. Expoziţia va rămâne în Piaţa Sfatului până în data de 15 noiembrie. Aceasta a mai fost vernisată şi la Bucureşti şi Budapesta.
Expoziţie la Parlament
De asemenea, în 9 noiembrie, o altă expoziţie va fi vernisată în Sala Brâncuşi a Palatului Parlamentului, care va cuprinde imagini şi documente despre mişcarea studenţilor regalişti din 1945.
„În cadrul acestei expoziţii se va face o punte de legătură cu evenimntele de la Braşov. Expoziţia din Piaţa Sfatului îşi doreşte să aşeze Braşovul acolo unde îi este locul, adică alături de cele mari mişcări de rezistenţă din Europa", a spus Florin Postolachi, preşedintele Asociaţiei 15 noiembrie 1987.
Invitaţie la Cros
În data de 13 noimbrie va avea loc crosul 15 noimerie, iar în 14 noimbrie braşovenii vor putea lua parte la dezbateri legate de mişcările de rezistenţă din Europa. În 15 noiembrie, autorităţile vor depune coroane la monumentul de la Spitalul Judeţean. La eveniment vor lua parte şi invitaţi din străinătate.
Elevii împotriva regimului
Membrii Asociaţiei 15 noiembrie vor merge începând din 1 noimbrie în 10 şcoli braşovene pentru a dezbate evenimentele din 1987 împreună cu elevii. Aceştia vor iniţia şi un concurs de eseuri, iar cei mai talentaţi elevi vor fi premiaţi.
„Cele mai bune eseuri vor fi prezentate într-o dezabatere ce va avea loc în 14 noiembrie. Suntem atenţi la ceea ce cred copiii pentru că cercetătorii de la CNSAS au descoperit că imediat după mişcarea din 1987 un grup de elevi de la Şcoala nr. 22 au împărţit manifeste împotriva regimului", a mai spus Florin Postolachi.
Potrivit cercetătorilor Oana şi Mihai Demetriade, copiii şi părinţii lor au fost duşi la miliţie. Aici, părinţii au primit avertismentul de a-şi ţine sub control odraslele. Din cercetări reiese că cei mici şi-au motivat gestul prin faptul că au procedat exact ca în filmul „Eroii nu au vârste", în care este vorba despre nişte copii nemţi care îi salvau pe nemţi în timpul războiului. Nu se ştie exact care era conţinutul manifestelor copiilor, cert este că ele au fost lipite în şcoală şi pe cutiile poştale.
„Faptul că autorităţile vremii au decis calea chemării la miliţie a unor minori, dovedeşte amplitudinea represiunii din acea vreme", a spus Oana Demetriade.
Implicarea studenţilor
Şi studenţii vremii s-au dovedit solidari cu cei peste 200 de muncitori care au pornit marşul pe stăzile Braşovului. La fix o săptămână după manifestaţie, trei studenţi de la Facultatea de Silvicultură au expus un banner pe care au scris „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară".
Lor li s-au alăturat, în tăcere, alţi doi studenţi, care au aştepat să vină miliţia. Toţi au fost exmatriculaţi obligaţi să se întoarcă acasă. Cătălin Bia, Lucian Silaghi şi Horia Şerban sunt cei trei studenţi care au fost obligaţi să se angajeze şi toţi trei au ajuns muncitori necalificaţi.
În decembrie '87 alţi trei studenţi, de data aceasta de la Facultatea de Mecanică s-au împotrivit sistemului. Mihai Torjo, Marin Brâncoveanu şi Marin Lupov au decis să intre neobservaţi în două săli ale universităţii pentru a inscripţiona pereţii cu lozinci injurioase la adresa ceauşiştilor.
„Jos Ceauşescu", „Vrem pâine" şi chiar o caricatură a dictatorului sunt inscripţiile care au fost descoperite pe pereţii corpului de cădire a doua zi de către paznici. Imediat, acestea au intrat în reparaţii capitale.
„Cei trei studenţi au fost închişi abia în ianuarie, prin trădare, pentru că pe vremea aceea nu existau tehnici avansate de identificare a autorilor", a mai spus Oana Demetriade.
Dosar de anchetă „pitit"
După mişcarea de rezistenţă au fost efectuate 500 de arestări, din care 200 de persoane au fost trimise spre anchetare la Bucureşti. „Sunt multe mistere legate de anchetele efectuate atunci. Noi am făcut eforturi repetate pentru a obţine dosarul de anchetă care ne va ajuta să dezlegăm aceste mistere. Am solicitat şi Judecătoriei Braşov documentele de anchetă pentru cele 61 de anchetări de aici, dar fără niciun rezultat", a spus Mihai Demetriade, cercetător CNSAS.
Cercetătorii împreună cu Asociaţia 15 noiembrie au solicitat în umră cu două săptămâni Ministerului de Interne să le pună la dispoziţie întregul dosar de anchetă al celor care au fost arestaţi în 1987.
Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:
Se încarcă comentariile...
