Proiect-pilot: Îngroparea containerelor de gunoi ieftineşte tariful la salubrizare

Primăria Braşov a eliberat deja primele şapte certificate de urbanism din cele 14 vizate pentru amenajarea de containere de gunoi îngropate, care fac parte dintr-un proiect-pilot pe care municipalitatea vrea să îl implementeze şi la Braşov.

Primarul George Scripcaru a precizat că urmează să fie pregătită documentaţia necesară în vederea obţinerii autorizaţiei de contruire, iar în următoarele luni cel puţin 14 platforme îngropate să fie funcţionale.

Decizia a fost luată ca urmare a problemelor cauzate de persoanele care scormonesc în gunoaie, motiv pentru care au fost selectate zone relevante pentru a extinde ulterior acest proiect la nivelul întregului oraş.

„Dacă vom implementa acest sistem, vom putea aplica şi tarife diferenţiate, respectiv preţuri george scripcarumai mici pentru cei care aruncă deşeurile reciclabile separat. Putem adopta sistemul din Norvegia, unde fiecare cetăţean are o cartelă pe care o pontează atunci când îşi aruncă gunoiul. De exemplu, dacă aruncă reciclabile, acumulează o anumită sumă pe cartelă, iar dacă aruncă gunoi menajer, i se scade o anumită sumă. Acest proiect este unul de viitor, însă în primul rând vrem să îngropăm containerele de pe toate străzile din oraş, astfel ca să scăpăm de problemele cu care ne confruntăm în prezent”, a explicat primarul George Scripcaru.

Cum arată şi unde vor fi montate?

Sistemul constă de fapt în patru containere de câte 300 kg capacitate, două fiind pentru deşeurile reciclabile şi două pentru gunoiul menajer, îngropate sub platforma de beton. Sistemul funcţionează ca un lift, iar maşina firmei de salubrizare este dotată cu o pompă hidraulică. Aceasta se conectează prin intermediul unui furtun la platforma pe care stau coşurile de gunoi şi care, prin presiune, ridică fiecare container.

Sistemul are avantajul că face să dispară mirosurile neplăcute şi, în plus, nu permite accesul în interior. Costul estimat al unei platforme este de 15.000 de euro, iar o parte din investiţie va fi recuperată prin valorificarea deşeurilor reciclabile, ”furate” în prezent de căutătorii în gunoaie.

Varianta mai ieftină este un sistem unde ridicarea se face manual. Proiectul pilot include ambele modele, în aşa fel încât şă se poată testa care este cel mai avantajos din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor.

Locurile în care municipalitatea doreşte să amenajeze cele 14 platforme de gunoi îngropate sunt: strada Vişinului nr 2, strada Soarelui nr 10, strada Zizinului nr 80,  strada Arinului nr 2, strada Carpenului nr 4, strada Al. Sahia nr 18, strada Pieţei nr 6, Calea Bucureşti (zona Judeţean, în spatele Băncii Carpatica), Aleea Constructorilor la intersecţia cu G-ral Mociulschi (lângă Biserica Sf. Dumitru), la intersecţia dintre Bronzului şi Independenţei, pe strada Dimitrie Anghel, pe B-dul Gării (zona Blocului Căprioara), strada Mihai Viteazu (după Aulă) şi la intersecţia din străzile Paşcani şi Ungheni, în Triaj. Pentru primele şapte platforme, au fost obţinute certificatele de urbanism, iar pentru restul, acestea urmează să apară.

Scurt istoric al platformelor îngropate, în România

În mai multe mari oraşe din ţară, printre care Capitala sau Ploieştiul, au fost implementate deja astfel de noi sisteme cu pubele îngropate. Sistemul, mult mai scump decât clasicele containere, este folosit şi în Germania şi Danemarca.

În judeţul Braşov, doar în oraşul Predeal a fost implementat un astfel de proiect pilot în cartierul Social şi ANL, care şi-a dovedit eficienţa, locatarii din zonă scăpând în primul rând de urşii care veneau să se alimenteze de la pubele, dar şi de şobolani.  În anul 2006, a existat chiar şi la Braşov un proiect pilot pentru montarea de pubele subterane, în Răcădău, însă acestea aveau rolul de a ţine doar urşii departe de gunoaie.

Reorganizarea platformelor de gunoi din Braşov a început încă din anul 2004, când au fost stabilite amplasamente pentru platformele de gunoi din cartiere, platforme care, după betonare, au fost înconjurate cu gard. Intrarea trebuia făcută cu cheia, însă fie cetăţenii arondaţi fiecaărei platforme „uitau” să încuie poarta, fie încuietorile saau gardurile erau vandalizate, cert este că principalele probleme – cea a miroului urât şi a împrăştierii gunoaielor de către căutătorii în gunoi- nu au fost depăşite definitiv.

În plus, o parte dintre aceste platforme sunt ocupate o mare parte din zi de către oameni ai străzii care creează disconfort cetăţenilor din zonă. În prezent, în municipiul Braşov sunt 450 de platforme unde se strâng deşeurile de la asociaţiile de proprietari.