Povestea primei expediţii româneşti în Himalaya. Cine este eroul braşovean din spatele aventurii nebuneşti din 1988

Povestea primei expediţii româneşti în Himalaya. Cine este eroul braşovean din spatele aventurii nebuneşti din 1988

Membrii expediţiei care au plecat să cucerească Muntele Ucigaş. Braşoveanul Ladislau Hathazi, al doilea din stânga

Ladislau Hathazi s-a născut în 1954 în oraşul Stalin - după cum scrie în certificatul de naştere, aşa cum era pe vremea comuniştilor. A absolvit şcoala generală şi a studiat la Liceul economic din Braşov, iar ulterior Şcoala Superioară de Comerţ din cadrul Universităţii Sextil Puşcariu din Braşov.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hathazi spune că de când se ştie i-a plăcut sportul. Iar un ghinion cumplit a făcut să ajungă să facă alpinism, unde a ajuns să obţină titlul de maestru al sportului. 

„Eu am jucat baschet din clasa a V-a. Am făcut baschet de  performanţă, la Liceul cu Program Sportiv. În clasa a XII-a am fost selecţionat şi am făcut parte din lotul naţional lărgit şi am participat la un turneu în Bulgaria. Acolo  am scăpat pe contraatac, iar un apărător m-a accidentat grav la genunchiul stâng. Domnul dr. Vari, de la Spitalul Militar din Braşov, mi-a spus că, din punctul lui de vedere, sportul de performanţă s-a încheiat pentru mine şi, ca să îmi întăresc din nou ligamentele şi să nu rămân şchiop, trebuie să merg mult pe teren variat. Adică să fac excustii pe munte. Mergând în Piatra Mare, am cunoscut un grup de alpinişti care se antrenau pe «Piatra Scrisă». Împrietenindu-mă cu ei, am început să merg şi eu cu ei la antrenamantele lor, la Poligonul de la Pietrele lui Solomon. Într-una din zile, antrenorul lor, Adrian Tănase, mi-a spus că am echilibru bun şi m-a întrebat dacă nu vreau să încep să practic căţărarea. Aşa am început activitatea pe care am continuat-o şi în armată, la vânătorii de munte, cercetare alpină”, ne spune Ladislau Hathazi.

Campion şi vicecampion naţional la alpinism

Când a revenit la viaţa civilă, s-a apucat serios de alpinismul de performanţă. Din punct de vedere strict sportiv, a fost de câteva ori vicecampion naţional pe echipe şi individual, iar din punct de vedere alipinistic, se mândreşte că a deschis trasee noi, în premieră, în mai  multe zone din Carpaţi. 

A ajuns să fie celebru în lumea alpiniştilor după ce a deschis cel mai lung şi cel mai greu traseu din România: „Memorial Emilian Cristea”, cel care a fost unul dintre părinţii alpinismului modern din România. Traseul se află în Peretele Văii Albe din Bucegi, între celebrele trasee „Fisura Albastră” şi „Speranţei”. În urma acestei performanţe, a primit titlul de maestru al sportului.

A participat la prima expediţie românească în Himalaya

Visul oricărui alpinist este să cucerească vârfuri de 6-7-8.000 de metri. Iar Hathazai, alături de alţi tovarăşi, şi-a văzut îndeplinit acest vis. 

„În 1988 am participat la prima expediţie românească în Himalaya, în încercarea de a escalada vârful de 8.051 de metri, Broad Peak (Falchan Kangri), denumit în trecut K3, Este un munte situat ca înălţime pe locul 12 pe glob, vârf aflat în imediata vecinătate a celebrului vârf K2 (al doilea vârf al lumii). A fost primul succes notabil al alpinismului românesc. Ca să spun aşa, ne-am aşezat la masă cu «lumea bună» în acest domeniu. Ulterior, după Revoluţie, am putut participa la multe alte expediţii, care au adus notorietate României”, se bucură alpinistul braşovean. 

Astfel, în 1990, a fost selectat de Federaţia Română de Alpinism, prin maestrul emerit al sportului Alexandru Floricioiu, în echipa României formată din zece membri, ca să participa la o expediţie internaţională în Munţii Tian Shan („Munţii Cerului”, în limba chineză), la graniţa dintre Kazahstan şi China, unde a escaladat în record de timp vârful Khan - Tegri (7010 metri). „Din ce am auzit, recordul a fost doborât abia după câţiva ani de un ceh, care a avut un timp mai mic cu jumătate de oră”, se laudă Hathazi.

Nanga Parbat - cea mai mare provocare

În 1998, la inţiativa lui Ladislau Hathazi şi a profesorului Alexandru Floricioiu, a fost organizată o expediţie sută la sută românească pe celebrul vârf Nanga - Parbat („Muntele Ucigaş”), alegând un traseu dificil pe versantul Rupal, unde se află cel mai mare perete din Himalaya. 

„Expediţia putem spune că a avut succes: din punct de vedere practic a fost cucerit vârful mic, cum i se spune (o diferenţă de nivel de 50 de metri faţă de vârful mare), iar cei patru alpinişti care au ajuns acolo nu au putut ieşit pe vârful mare din cauza furtunii”, ne spune Hathazi.

 

Întors în ţară, a absolvit prin Federaţia Română de Alpinism cursul de antrenori de alpinism, întrucât nu exista această specializare la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport.

Nu s-a despărţit de munte nici acum

Pentru că muntele îl iubeşti până treci la cele veşnice, Hathazi şi-a construit trei cabane în Zona Plaiul Foii, la poalele Pietrei Craiului, într-o zonă răpitor de frumoasă. Ca orice braşovean, nu se putea să nu fie un împătimit al sporturilor de iarnă şi schiază cu mare plăcere oricând i se oferă prilejul. Mai mult, când are timp, însoţeşte, ca ghid, grupurile de turişti care vin să se cazeze la el. 

Cum este firesc, este unul dintre cei mai buni prieteni ai salvamontiştilor din Zărneşti, despre care spune că formează una dintre cele mai profesioniste echipe de salvare din România, participând nu de puţine ori pentru salvarea şi recuperarea celor pierduţi pe munte.  

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: