Pensionarul ceferist care n-a mai plecat din gară. Bătrânul este un adevărat birou de informaţii pentru călători: „Nu pot să stau la televizor, îmi trebuie o activitate“

Pensionarul ceferist
care n-a mai plecat din gară. Bătrânul este un adevărat birou de informaţii pentru călători: „Nu pot să stau la televizor, îmi trebuie o activitate“

Nea Ilie Oprea este un adevărat ghid pentru călătorii care ajung la Braşov. FOTOSimona Suciu

Nea Ilie Oprea este un adevărat personaj pe care îl veţi întâlni cu siguranţă dacă ajungeţi în Gara Braşov. Ştie pe dinafară mersul trenurilor, dar şi istoria gării şi poveşti fascinante pe care le împărtăşeşte turiştilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ne aflăm în Gara Braşov, la peronul cu numărul trei, în aşteptarea unui tren întârziat care vine de la Bucureşti. Cu sacou şi caschetă de ceferist, nea Ilie Oprea, un pesionar de 77 de ani, personaj cunoscut al gării, le explică turiştilor ce variante au dacă pierd trenul. „Dacă vreţi să mergeţi la Covasna, aţi pierdut legătura, că trenul a întârziat. Este un autobuz, dacă vă grăbiţi, îl prindeţi. Dacă aveţi bani, puteţi merge cu taxiul. Vă ia 80 de lei la patru persoane. Haideţi să vă ajut la bagaje. Şi omul întârzie în viaţă, se ma întâmplă şi la trenuri“, spune cu zâmbetul pe buze nea Ilie Oprea.

Câteva bătrâne se lasă pe mâna ghidului care le duce rapid la autobuz. Femeile au noroc, cursa nu plecase încă. După ce ajung la autobuz, îl recompensează pe nea Ilie cu câţiva lei.

O adevărată enciclopedie

Bătrânul de 77 de ani îi ajută pe turişti la bagaje şi le oferă informaţii despre mersul trenurilor, legăturile dintre ele, autobuzele de la autogară şi chiar despre taxiuri. Ştie mersul trenurilor pe dinafară, mai ceva ca un birou de informaţii. Cunoaşte şi istoria gării, geografie şi atracţiile Braşovului, iar mai toţi localnicii îl cunosc pe el. Aşa că, dacă ajungeţi la Braşov, puteţi să-l ascultaţi. Pe lângă ajutorul la bagaje, veţi primi în şi o lecţie de istorie.

Viaţa lui Ilie Oprea nu a fost una uşoară. A rămas orfan de mamă pe când era doar un bebeluş. A crescut în satul Bilcini din comuna Negreni. A făcut doar şapte clase, iar apoi a fost nevoit să abandoneze şcoala pentru a merge la muncă. În tinereţe,  în anii ’60, a lucrat în construcţii la o unitate specială a Comitetului Central.

„Am lucrat la construcţia Vilei lui Ceauşescu de la Timiş şi la Sala Palatului din Bucureşti. Am lucrat apoi cinci ani la Fabrica de Ciment Temelia. Chiar dacă am doar şapte clase, consider că am învăţat ceva, pe vremea aia se făcea şcoală. Când eram tânăr, după ce terminam serviciul mergeam la bibliotecă, unde aveam abonament. Stăteam acolo până mă dădeau afară la închidere. Acasă la mine în sat nu erau biblioteci, aşa că aici am profitat de tot ce am găsit. Am citit de toate, de la literatură universală la geografie şi istorie. Aşa am învăţat multe, mi-a plăcut să citesc şi o mai fac şi acum când nu sunt prea obosit“, spune nea Ilie.

La CFR s-a angajat în 1970, după ce a făcut o şcoală specială a căilor ferate. „Am vrut să lucrez la CFR ca să pot să văd toată ţara. Îmi place foarte mult să călătoresc. Am făcut o şcoală specială şi am lucrat ca magazioner, conductor şi controlor de bilete. Aşa am reuşit să văd toată România. Am fost şi în toate staţiunile balneare, mi-a plăcut mult munca asta. Mi s-a potrivit perfect“, spune nea Ilie.

„Fiecare om are povestea lui“

În 1992 a ieşit la pensie, dar nu s-a putut despărţi de trenuri. De atunci vine zilnic în gară şi îi ajută pe oameni la bagaje. Nu pentru bani, ci pentru socializare şi pentru că aşa se simte util. Chiar dacă are 77 de ani, este sprinten şi plin de energie. Unii călători abia dacă ţin pasul cu el. „Am 11 milioane pensie, lei vechi. Vin aici pentru că îmi place să stau de vorbă cu oamenii, nu pentru bani. Unii mă apreciază, iar alţii mă întreabă de ce fac pe hamalul. Eu le spun că nu este ruşine să munceşti. Eminescu a fost şapte-opt luni hamal în port la Giurgiu, iar marele Abraham Lincoln a fost dulgher pe şantier. Nu trebuie să fii etichetat după ce meserie ai, deoarece fiecare om are o poveste a lui, o valoare a lui“, spune Ilie Oprea.

Bătrânul îşi aduce aminte şi cum era pe vremea comuniştilor în Gara Braşov. „Am cunoscut oameni mari aici în Gară. Florin Piersic şi Sava Negrean Brudaşcu veneau des la Braşov la spectacole. Florin Piersic era foarte popular. Stătea de vorbă cu oamenii, glumea. Intra la biroul de informaţii şi întreba: «Măi, copii, când am tren spre Cluj?». L-am întâlnit aici şi pe Adrian Păunescu. Venise la Braşov să îşi lanseze volumul «Pământul deocamdată». Am stat atunci de vorbă cu el, era un om foarte cult“, mai spune nea Ilie.

„Timpul nu stă în loc“

Pe vremea când industria mergea, Gara Braşov era un furnicar de oameni, dar avea şi pază pe măsură. „Gara a fost construită pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe vremea aia era ordine, nu intra oricine. Era multă lume, mulţi muncitori făceau naveta. Erau cu zecile de mii, parcă era revoluţie când se făceau schimburile de tură. Şi acum e lume multă, dar nu mai este acelaşi lucru. Intră cine vrea, mai sunt şi probleme. Vremurile s-au schimbat. Acum trebuie să te fereşti şi la tine acasă. Trebuie să ne adaptăm, timpul nu stă în loc“, mai spune bătrânul.

Nea Ilie spune că nu este un om bogat, dar este un om împlinit. „Am doi băieţi plecaţi în străinătate, unul în Spania, unde este şofer de autobuz, iar altul în Anglia, unde este ospătar. Am fost la ei în vizită aşa că pot spune că am văzut şi ţări străine. Am şi doi nepoţei. Nu sunt bogat, nici nu mi-am dorit vreodată, dar sunt împlinit. Când nu vin aici, în gară, îmi place să fac drumeţii, să merg la Tâmpa cât încă mă mai ţin picioarele. Nu pot să stau acasă la televizor, trebuie să am mereu o activitate“, mai spune nea Ilie.

150 de trenuri pe zi în Gara Braşov

Gara Braşovului a fost inaugurată în 1962. Un an mai târziu a găzduit un eveniment care a revoluţionat călătoria cu trenul în România. În 1963, aici a sosit prima locomotivă electrică. Aceasta circula pe ruta Braşov-Predeal. Gara Braşov este astăzi una dintre cele mai circulate din ţară şi un adevărat nod feroviar. Zilnic, prin gară trec 150 de trenuri care pleacă în ţară sau peste hotare. Gara ar avea însă nevoie de reparaţii majore. Primăria a vrut să o preia pentru a-i schimba aspectul comunist, dar Ministerul Transporturilor a refuzat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: