Parcul Naţional Făgăraş – un proiect care este unic în Europa

Munţii Carpaţi ascund, încă, ultimele păduri sălbatice de pe continent, cu cel mai mare procent de păduri virgine. Este ultimul adăpost pentru cele mai mari populaţii de carnivore mari din Europa.

Tăierile ilegale sau nesustenabile de pădure s-au înmulţit alarmant începând din anul 2005, când pădurile anterior naţionalizate au fost restituite proprietarilor de drept, devenind o principală ameninţare pentru echilibrul ecologic al unor zone vaste, situaţie ce poate avea efecte dezastruoase şi pentru viaţa oamenilor (inundaţii, alunecări de teren), nu doar pentru animalele sălbatice.

România pierde trei hectare de pădure pe oră, numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, ajungând la aproape 100 de raportări pe zi, potrivit celui mai recent raport Greenpeace.

În prezent, pădurile în România acoperă 6,90 de milioane de hectare. Potrivit Greenpeace România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 de hectare au fost despădurite sau degradate, iar actualizarea din 2015 a hărţii arată că ritmul degradării pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind de 361.068 hectare.

Bătălia pentru Parcul Naţional Făgăraş

În judeţul Braşov, unul dintre cei mai puternici militanţi pentru protejarea biodiversităţii este Fundaţia Conservation Carpathia (FCC).

Pe lângă proiectul major de conservare a pădurilor si păşunilor alpine achiziţionate în cei şase ani de la înfiintare, membrii Fundaţiei se implică şi în crearea de afaceri verzi, non-distructive, în jurul Munţilor Făgăraş, în beneficiul biodiversităţii şi al comunităţilor locale.

„Pentru că oamenii din zonă sunt elementul cheie pentru succesul real al înfiinţării Parcului Naţional Făgăraş, Fundaţia Conservation Carpathia discută cu reprezentanţii autorităţilor locale despre posibilitatea dezvoltării de afaceri precum ecoturismul, programe de observare a animalelor sălbatice şi păsărilor, a turismului în natură, colectarea de fructe de pădure şi ciuperci, înfiinţarea de mici ateliere meşteşugăreşti sau de producere de surse alternative de încălzire (peleţi din paie) sau susţinerea produselor tradiţionale locale. Acestea sunt doar câteva exemple de activităţi care aduc beneficii economice comunităţilor locale, fără impact negativ asupra mediului”, ne spune Angela Pop, director de comunicare al FCC.

Cu finanţare prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, în cadrul programului Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, FCC a realizat in perioada mai 2015 – iulie 2016 proiectul „Studiul potenţialului economic şi ecologic al iniţiativelor economice bazate pe conservare pentru îmbunătăţirea economiei locale, a serviciilor ecosistemelor şi biodiversităţii, în Situl Natura 2000 Munţii Făgăraş”.

În cadrul proiectului, o echipă de şapte specialişti sociologi a colectat date socio-economice din rândul celor 28 de comunităţi din jurul sitului Natura 2000 Munţii Făgăraş, a stat de vorbă cu localnicii şi a identificat soluţii privind dezvoltarea zonei din jurul Munţilor Făgăraş, cu respectarea valorilor şi a patrimoniului natural.

Cu ajutorul unei echipe de filmare de la Ateles Films Olanda, a fost realizat un videoclip despre păstrarea zonelor vaste de sălbăticie din Munţii Făgăraş şi dezvoltarea umană, concepte antagonice, dar care pot co-exista, cu scopul informării comunităţilor locale despre acest concept.

„FCC vrea sa devină un partener activ în promovarea unei economii verzi în jurul Munţilor Făgăraş, iar acum facem primii pa.i. Suntem convinşi că vor fi iniţiative bune, dar ştim că lucrurile nu vor fi simple şi că va fi un proces de lungă durata. Dezvoltând afaceri verzi, comunităţile locale pot avea beneficii pe termen lung, atât sociale, cât şi economice, iar impactul negativ asupra mediului înconjurător va fi mult diminuat”, ne-a declarat Daniel Bucur, manager proiect, specialist în arii protejate.

Conservation enterprises sau afacerile „verzi” sunt iniţiativele economice care folosesc cu precădere resurse regenerabile, sunt conduse de localnici, creează locuri de muncă pentru localnici şi, mai ales, sustin biodiversitatea.

O minune a naturii unică în lume

Parcul Naţional Făgăraş poate deveni un punct de atracţie la nivelul întegii lumi, nu doar al nivelul Europei, unde sigur va fi unic.

Parcul Naţional Făgăraş ar putea avea un teritoriu de peste 200.000 de hectare de sălbăticie neîntrerupta, cu flora şi fauna în mare parte în structura lor originară. Vorbim despre importante zone cu păduri virgine şi o diversitate unică pe continent de animale sălbatice.

„Fundaţia Conservation Carpathia susţine decizia Guvernului României care a aprobat, în septembrie, iniţierea procesului de înfiinţare a Parcului Naţional Făgăraş. Fundaţia deja a protejat proprietăţile pe care le deţine în Munţii Făgăraş, ca zonă de non-intervenţie în planul de management al sitului Natura 2000 şi vor sprijini acest demers guvernamental până la finalizarea înfiinţării Parcului Naţional. Putem beneficia de pe urma acestei iniţiative, dacă ne gândim la atenţia internaţională pe care ar genera-o cel mai mare parc naţional de acest fel din Europa şi potenţialul imens de vizitatori străini. Să ne gândim la milioanele de tone de oxigen emise în atmosferă, milioanele de tone de bioxid de carbon sechestrate de păduri, filtrarea poluării, menţinerea unui climat local temperat, echilibrat, fără inundaţii severe şi alunecări de teren sau secete accentuate. Este un plămân viu al României, alături de ceilalţi munţi din lanţul Carpatic. Milioane de metri cubi de apă curată, cu debit constant pe termen lung, apă potabilă, dar în acelaşi timp şi apa necesară pentru agricultură pentru toată zona adiacentă provin din crestele şi văile Munţilor Făgăraş. Să ne gândim la păstrarea paletei de ecosisteme naturale forestiere şi de păşuni alpine, cu mii de specii de plante şi animale, dintre care sute de specii protejate deja la nivel european şi internaţional, cu păduri seculare, simbol de o valoare inestimabilă! Cerbii şi caprele negre, mistreţii, urşii, lupii şi râşii au şi ei dreptul legitim de a vieţui pe termen lung în Carpaţii romanesti!”, precizează Angela Pop, director de comunicare al FCC.

Parcul Naţional Făgăraş este un vis care nu este si nu poate constitui un interes privat, ci este unul dintre cele mai importante deziderate pe termen lung ale unei naţiuni responsabile, o cauză pentru care orice iubitor de natură din România merită să lupte.

Fundaţia care cumpără păduri să le salveze de la tăiere

Fundaţia Conservation Carpathia a fost fondata în 2009, de către 12 filantropi şi conservaţionişti cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum şi pentru a conserva o suprafaţă mare a pădurilor din Carpaţi, sub forma unei zone complet protejate, pentru generaţiile viitoare.

Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor şi cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecţia completă a tuturor elementelor naturale, din bani privaţi şi publici. Intenţia este ca, în cele din urmă, proprietatea terenurilor FCC să se întoarcă în domeniul public, în regim de protecţie permanentă sub forma unui parc naţional. 

FOTOGALERIE  Daniel Rosengren, Cornelia Dörr

Articol realizat în cadrul proiectului Bursele de jurnalism „Jurnalist pentru fapte bune”, acordate de Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului prin fondul Oraşul în Vitrină celor interesaţi de documentarea şi propagarea poveştilor despre iniţiative civice locale şi oameni implicaţi din zonă.
Fondul „Oraşul în vitrină” este un proiect al câtorva tineri care au participat la Programul de Leadership al Institutului Aspen România în 2013- şi este administrat de Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului şi Asociaţia Odaia Creativă. Fondurile puse la dispoziţie pentru prima sesiune de finanţare provin de la Institutul Aspen România.
Platforma Încredere în Făgăraş este un spaţiu de reflecţie şi acţiune pentru revitalizarea zonei Ţării
Făgăraşului şi este creată de MKBT: Make Better, un start-up în dezvoltare şi regenerare urbană în România.