Omul căruia Muntele Tâmpa îi datorează faptul că rezervaţia nu mai este invadată de gunoaie

Omul căruia Muntele Tâmpa îi datorează faptul că rezervaţia nu mai este invadată de gunoaie

Rangerul Viorel Mihai FOTO arhiva personală

Când a preluat gestionarea Muntelui Tâmpa, Viorel Mihai spune că strângea remorci de gunoaie în fiecare lună. Acum, dacă mai strânge un sac de deşeuri lunar, iar turiştii se pot oricând bucura de o plimbare frumoasă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2014, când a devenit ranger la Agenţia Metropolitană Braşov, care avea în gestiune Muntele Tâmpa, de aici se strângeau remorci întregi de gunoaie în fiecare lună. La fiecare pas existau vetre lăsate de braşovenii care ieşeau la grătar pe munte, deşi nu era permis. 

Mulţi tineri se strângeau în unele zone ale muntelui, în special pe Dealul Melcilor (chiar lângă Tâmpa) şi se distrau zgomotos. Aici veneau foarte mulţi braşoveni cu ATV-ul, se organizau lupte ilegale de câini, era o zonă în care se ascundeau foarte mulţi recidivişti. 
 
Acum, rangerul Viorel Mihai (48 ani) spune că se mai strânge cel mult un sac de deşeuri lunar, nu mai există nicio vatră pe întreg muntele, iar tinerii nu se mai strâng aici să facă gălăgie şi mizerie. Nimeni nu mai intră cu ATV-ul, nu se mai regăsesc inşii dubioşi care să se adăpostească aici, nicio luptă de câini nu a mai fost depistată.

„Am ajuns la toate acestea în urma unei colaborări excelente cu Jandarmeria, Poliţia, Salvamontul, Regia Pădurilor Kronstadt şi grupele de voluntari”, dezvăluie reprezentantul Agenţiei Metropolitane Braşov. 
 
Viorel Mihai este absolvent al Facultăţii de Drept, dar are şi două masterate pe teme de mediu. Dintotdeauna a fost pasionat de păduri şi de mediul înconjurător, aşa că a acceptat cu mare bucurie să fie ranger al Muntelui Tâmpa. Situaţia muntelui nu era cea mai fericită în momentul în care a preluat această funcţie, însă, cu eforturi susţinute de-a lungul mai multor ani şi cu o colaborare foarte bună, a reuşit să facă din Tâmpa o zonă curată, liniştită, în care braşovenii şi turiştii se plimbă în linişte şi deplină siguranţă. 
 

Un braşovean trebuie să înveţe întâi să schieze şi după aceea să meargă

 
Pasiunea pentru munte şi schi vine din primii ani de viaţă. „Este o educaţie de familie. Pot să spun că am învăţat să schiez înainte de a merge. Tatăl meu mi-a pus schiurile în picioare şi mi-a zis: „Locuieşti în Braşov, aşa că prima dată trebuie să înveţi să schiez şi după aceea să mergi şi să faci alte lucruri”. Familia mi-a transmis această dragoste pentru munte, iar rezervaţia este a doua mea casă. Implicarea mea şi a voluntarilor este totală şi, împreună, reuşim să facem toate aceste lucruri, nu numai pentru noi, ci pentru toţi cei care doresc să se bucure de munte”, spune rangerul. 
 
Problemele din rezervaţia Tâmpa nu au dispărut cu totul. Mulţi turişti vin nepregătiţi pentru o urcare pe munte, dar, tentaţi de panorama superbă a oraşului de pe Vârful Tâmpa, se încumetă la o ascensiune de multe ori periculoasă. 

„Turiştii, în general, când intră pentru prima oară într-o rezervaţie, când ajung prima oară pe Tâmpa, când ajung prima oară pe munte, trebuie să se bucure. În al doilea rând, să-şi deschidă inima, să-şi deschidă ochii, să-şi deschidă urechile, să intre în rezonanţă cu natura. Apoi, trebuie să fie un pic pregătiţi, adică să se îmbrace corespunzător, să se încalţte corespunzător, să aibă puţină apă la ei, să respecte traseele turistice, să înveţe să nu scurteze traseele turistice, deoarece, dacă le scurtează, acestea se degradează şi există pericolul să alunece, să se rănească pe ei sau să rănească pe alţii”, explică Viorel Mihai. 
 

Educaţia pentru drumeţiile montane începe cu elevii

 
Rangerul spune că mai există un segment destul de mic de turişti care nu sunt echipaţi corespunzător, care nu respectă traseele şi care aruncă gunoaiele la întâmplare. Pentru ca acest segment să fie cât mai mic, rangerul face educaţie turiştilor şi începe aceasta cu copiii de vârstă şcoală. Aceştia învaţă, însă, mult mai multe şi fac mişcare în aer liber, pe munte, ceea ce este şi mai sănătos decât sportul la altitudini mici. 
 
„Avem acţiuni de educaţie ecologică, avem acţiuni de educaţie montană, pe care le desfăşurăm atât în şcoli, pentru partea teoretică, dar mai ales în natură. În mijlocul naturii, elevii vin, iau contact cu rezervaţia, iau contact natura şi le explicăm care sunt avantajele mişcării în natură, ce bine şi ce plăcut este să facă sport şi mişcare în natură. În acelaşi timp, le explicăm şi care sunt speciile de arbori, care sunt speciile de faună, care sunt habitatele care-i înconjoară. În urma acestor lecţii în natură, ei pleacă cu un bagaj foarte vast de cunoştinţe. Le place să ia contact cu natura, să pună mâna pe frunze, să diferenţieze un fag de un stejar, de un paltin, ce înseamnă foioase, ce înseamnă conifere şi e mult mai bine când învaţă aceste lucruri în natură”, mai explică rangerul.  
 

Mişcarea îl menţine în formă excelentă

 
Viorel Mihai face zilnic sport la altitudine şi aceasta se vede atunci când este nevoie să-şi folosească forţa fizică şi rezistenţa. La începutul primăverii, Braşovul a fost lovit de o ninsoare cum nu a mai căzut de mulţi ani. Sute de arbori de pe Tâmpa au fost doborâţi sub greutatea zăpezii şi era nevoie de îndepărtarea acestora de pe traseele turistice. Deşi unii dintre aceştia aveau mai multe zeci de metri şi un diametru destul de mare, Viorel Mihai îi lua singur şi îi îndepărta de pe traseu. Aşa le-a fost mai uşor şi celor de la Regia Pădurilor să ajungă de la poale până la vârf şi să inventarieze daunele produse de zăpadă. 
 
Vă mai recomandăm:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările