Misterul ţesut în jurul fântânii din Cetatea Râşnov. De ce sunt fortificaţiile Braşovului magnet pentru turişti

Misterul ţesut în jurul fântânii din Cetatea Râşnov. De ce sunt fortificaţiile Braşovului magnet pentru turişti

Cetatea Râşnov este cea mai vizitată fortificaţie a Braşovului. FOTOSimona Suciu.

Cetăţile Braşovului reuşesc să atragă împreună cam tot atâţia turişti cât atrage muncipiul Braşov. Investiţiile din ultimii ani se văd acum din plin, iar turiştii sunt aşteptaţi cu multe noutăţi anul acesta. Taxa de intrare la cetăţile din Braşov este de 10 lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

De departe vedeta fortificaţiilor din Braşov este Cetatea Râşnov. A avut în 2015, 363.000 de vizitatori şi încă aproape 100.000 în acest an. Este o cetate cu multă istorie, dar şi o cetate care a fost vedetă în multe filme româneşti sau străine. Acum are şi cremalieră cu care turiştii pot urca la cetate, iar de luna viitoare tot centrul Râşnovului va deveni pietonal, iar cetatea va putea fi admirată în toată spendoarea ei. În cetate sunt străjeri îmbrăcaţi în haine de epocă, iar aceştia le povestesc turiştilor istoria fortificaţiei.

Cel mai mare mister de la Râşnov este ţesut în jurul fântânii din cetate despre care legendele spun că ar agvea 147 de metri adâncime, adică aproximativ cât un bloc cu 50 de etaje. Despre ea se mai spune că ascunde o mare comoară, dar nimeni nu se încumetă să coboare atât de adânc în subteran pentru a vedea dacă comoara există sau nu. Că fântâna există nu există niciun dubiu, dar este încă un mister cât de adâncă este şi dacă ascunde sau nu comori. Legenda locului spune că fântâna a fost construită de doi prizonieri turci care au lucrat la ea aproape 15 ani. Se spune că li s-a promis că dacă termină lucrarea vor fi eliberaţi. Tot legenda spune că după ce au ajuns la o adâncime de 147 de metri prizonierii au fost eliberaţi. Datele istorice confirmă faptul că fântâna a fost construită în 15 ani, între 1625 şi 1640, dar că fântâna are doar 75 de metri adâncime. Se mai spune că pe pereţii fântânii prizonierii turci ar fi scris mai multe versete din Coran. Legenda mai spune că în fântână au fost ascunşi saci întregi de galbeni care şi astăzi ar mai fi acolo. Nimeni nu s-a încumetat însă să-i caute. Fântâna încă există şi poate fi admirată de turişti.

Multe noutăţi în 2016 la Cetatea Făgăraş

Foto
Foto

Cetatea Făgăraş vine tare din urmă. Anul trecut a avut 100.000 de vizitatori, iar anul acesta i-au mai trecut pragul alţi 15.000 de turişti. Cetatea are o istorie de şase secole şi a fost loc pentru balurile medievale în timpul lui Mihai Viteazu, dar şi una dintre cele mai temute inchisori comuniste. Turiştii pot vedea aici 40 de încăperi.  Printre noutăţi numără sala tronului deschisă anul trecut după 50 de ani, garda străjerilor care fac spectacol în fiecare sâmbătă şi duminică, dar Fecioara de Fier cel mai de temut instrument de tortură din Evul Mediu. Autorităţile reabilitează anul acesta şi alte trei turnuri ale cetăţii.

Cetatea are şi un muzeu impsionant cu peste 22.000 de piese, iar Reprezentanţii Muzeului Ţara Făgăraşului vor să amenajaze şi un Muzeul dedicat Reginei Maria, unde să fie expuse obiectele donate de Casa Regală. În memoriile Reginei Maria, Castelul de la Făgăraş este comparat cu Castelul Bran, acolo unde se află acum o parte din patrimoniul regal ce ar putea fi adus la Făgăraş. Regina Maria a fost în la Făgăraş în 1921, când în cetate se afla un lagăr de comandament al ruşilor albi.

Cetatea teutonilor de la ruină la bijuterie arhitectonică

Cetatea Rupea este una dintre cele mai vechi fortificaţii din judeţul Braşov, cu o istorie de opt secole. Impunătoarea fortăreaţă a ajuns însă o ruină în anii comunismului. Fiecare iarnă care a trecut a săpat adânc în zidurile cetăţii, astfel că, în 1990, majoritatea zidurilor erau distruse. Problemele au continuat şi în următorii 15 ani, când din cele patru turnuri nu a mai rămas decât unul singur. Drumul până la fortăreaţă s-a surpat şi el, astfel că Cetatea Rupea a rămas izolată pe dealul din localitate. A fost însă reabilitată cu 32 de milioane de lei fonduri europene, iar acum a ajuns să fie vizitată de 100.000 de turişti pe an. Vizitatorii pot vedea aici cum trăiau cavalerii teotoni, iar vara se organizează demonstraţii de luptă.

Odată pătrunşi în fortăreaţă, turiştii pot admira şi vizita cele patru turnuri impunătoare. Turnul Porţii avea rol de apărare şi este prevăzut cu guri de scurgere a păcurii. În faţa lui a existat un şanţ adânc care îi impiedica pe atacatori să ajungă la cetate. Turnul Slăninii este şi el o atracţie. Aici erau depozitate rezervele de hrană. Pe ferestrele din piatră se pot vedea cârligele de care era atârnată slănina pentru a fi ţinută la rece pe perioada iernii. Turnul Slujitorilor este cel în care stăteau străjerii care păzeau cetatea, dar şi toţi supuşii în vremea asediilor. Cel mai puternic turn este cel al Cercetaşilor. Este cel mai înalt şi are trei niveluri. Din acest turn, turiştii au o panoramă superbă. În Cetatea Rupea mai pot fi descoperite cele 100 de încăperi din piatră, dar şi o fântână de 41 de metri adâncime care datează de la 1613.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: