Mai mulţi antrenori de culturism din România, acuzaţi că nu au studiile necesare şi pun în pericol sportivii
0
Federaţia Română de Culturism şi Fitness organizează cursuri la care lectori sunt persoane care nu au absolvit nici şcoala de antrenori, nici cursurile universitare. Prin aceasta este pusă în pericol sănătatea sportivilor.
Preşedintele Clubului Sportiv Gym Sfinteş Bodybuilding Braşov, Gicu Sfinteş, a solicitat Şcolii Naţionale de Antrenori şi Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti să verifice mai multe persoane din Federaţia Română de Culturism şi Fitness care au afirmat că au absolvit fie cursurile Şcolii de Antrenori, fie ale UNEFS.
Preşedintele clubului braşovean spune că, de mai mulţi ani, cel puţin 10 persoane se recomandă a fi antrenori în domeniu, însă nu respectă nici măcar normele elementare de siguranţă în instruire.
Astfel, în opinia lui Gicu Sfinteş, aceste persoane pun în pericol siguranţa şi sănătatea celor care practică acest sport în calitate de amatori.
„În urma investigaţiilor făcute, v-am ataşat o copie la adresa nr. 220/11.04.2017, primită din partea Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, cu privire la acest subiect din care reiese că aceşti indivizi nu au nicio calificare în domeniul sportiv”, a scris Gicu Sfinteş în solicitarea trimisă în 8 aprilie 2021 Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.
În continuare, antrenorul braşovean a cerut să i se comunice dacă persoanele din listă au absolvit cursurile facultăţii sau cursuri de culturism şi fitness şi dacă posedă vreo licenţiere din partea instituţiei de învăţământ superior.
Persoanele în legătură cu care a cerut această informaţie sunt Ovidiu Mezdrea din Braşov, Monica Mureşan din Baia Mare, Vasile Furde din Bucureşti, Constantin Ilie din Bucureşti, Felicia Purice din Iaşi, Dumitru Cheteleş din Târgu Mureş, Costel Torcea din Craiova, Ioan Curtean din Sibiu, Irina Munteanu din Bucureşti şi Anghel Zăpârţan din Bistriţa Năsăud.
Antrenorii nu sunt absolvenţi ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport Bucureşti
Răspunsul universităţii bucureştene a sosit în 13 aprilie 2021. „Ca urmare a adresei nr. 1/08.04.2021, prin care ne solicitaţi informaţii referitoare la cultura sportivă a următoarelor persoane: Mezdrea Ovidiu, Mureşan Monica, Furde Vasile, Ilie Cosntantin, Purice Felicia, Dumitru Cheteleş, Torcea Costel, Curtea Ioan, Irina Munteanu, Anghel Zăpârţan, vă transmitem că, în urma verificărilor privind cursurile de culturism şi fitness, persoanele mai sus menţionate nu figurează în baza noastră de date”, a răspuns facultatea.
În anul 2017, culturistul braşovean ceruse Centrului Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor aceeaşi informaţie legată de aceleaşi persoane, adică dacă figurează între absolvenţii acestei şcoli. „În conformitate cu arhiva şi baza de date a CNFPA, următoarele persoane asociate cu unele menţionate de dumneavoastră nu figurează ca absolvenţi ai Şcolii Naţionale de Antrenori (curs de formare antrenori cu durata de 2 ani)”, se preciza, la vremea respectivă, în răspunsul oferit de Şcoala de Antrenori.
Nu au absolvit şcolile de antrenori, dar sunt lectori
Pe site-ul Federaţiei Române de Culturism şi Fitness apare, însă, cu totul altceva. Aici există o pagină intitulată „Cursuri Personal Trainer”, în care lectori sunt următorii: la Bucureşti, lector teorie: Daniel Oprea, lector practică: Monica Mureşan; la Braşov, lector teorie: Daniel Oprea, lector practică: Ovidiu Mezdrea; la Craiova, lector teorie: Cristian Firică, lector practică: Costel Torcea; la Călăraşi, lector teorie: Daniel Oprea, lector practică: Monica Mureşan.
Legea 69/2000, Titlul IX, spune, la articolul 58: „Predarea educaţiei fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigură numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condiţiile legii”. Articolul 59 spune, la aliniatul (1): „Formarea licenţiaţilor în educaţie fizică şi sport, a profesorilor de educaţie fizică, a antrenorilor, a managerilor şi a kinetoterapeuţilor se realizează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate în condiţiile legii”, iar la aliniatul (2): „Antrenorii se pot forma şi în cadrul şcolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condiţiile legii”. Potrivit legii, o federaţie sportivă nu poate forma antrenori dacă acele cursuri nu sunt organizate de o şcoală de antrenori.
Federaţia Română de Culturism şi Fitness nu vrea să aplice o decizie definitivă a instanţei
În 2006, Gicu Sfinteş a plecat în Republica Moldova, unde a lucrat la federaţia sportivă din ţara vecină. Pentru că nu avea cine să conducă clubul din Braşov, a solicitat federaţiei din ţara noastră să ia o pauză. Când s-a întors, nu a mai fost primit în federaţie.
„Am dat federaţia în judecată şi, în urmă cu trei sau patru ani, am obţinut o decizie definitvă a instanţei, prin care conducerea federaţiei era obligată să reafilieze clubul. Nici măcar acum nu au pus în aplicare acea decizie definitivă a instanţei”, spune Gicu Sfinteş.
Ce a păţit Gicu Sfinteş s-a repetat cu alţi preşedinţi de club. Un exemplu este Ioan Laslo, de la Şimleu Silvaniei, preşedintele clubului Go Gym.
„În vechiul statut se preciza că, dacă un club nu-şi plăteşte taxa către federaţie timp de doi ani, Adunarea Generală votează şi îl poate exclude. Actualul preşedinte a schimbat statutul şi a redus termenul la un an. Ce e interesant este că în 2017 am fost premiat că am ţinut cele mai multe ediţii ale unei competiţii naţionale, iar în 2021 am fost exclus! Până şi băncile şi-au păsuit clienţii anul trecut, când a venit pandemia, dar pe mine nu m-au iertat că am întârziat”, spune antrenorul sălăjean.
Dat afară pentru că a cerut respectarea regulamentului
Ioan Laslo spune că două momente au fost foarte importante în decizia conducerii federaţiei de a-i exclude clubul. În primul rând, s-a opus alegerii lui Ovidiu Mezdrea ca vicepreşedinte, într-o adunare extraordinară din 2019. Laslo spune că nu s-a opus ca o anume persoană să fie aleasă, ci a solicitat respectarea prevederilor regulamentului şi anume că alegeri pot fi organizate doar la adunările ordinare care au loc o dată la 4 ani.
Tot la acea şedinţă din 2019, Laslo a fost mult prea curios să afle ce caută la şedinţă un fost sportiv care era suspendat pe viaţă. Chiar mai mult, preşedintele Gabriel Toncean l-a propus pe Cristian Rus să fie selecţioner al lotului de juniori, însă Cristian Rus primise două suspendări pentru dopaj şi la a treia abatere de acest fel fusese suspendat pe viaţă din activitatea sportivă.
Deja este cunoscut un exemplu de sportiv care a murit într-o sală de la Braşov, iar cazul a fost mediatizat în urmă cu câţiva ani. România are un număr îngrijorător de mare de sportivi depistaţi pozitiv la testele antidoping, chiar dacă are şi sportivi cu performanţe deosebite în domeniu, între care campioni mondiali şi continentali.
Am încercat să obţinem un punct de vedere de la Federaţia Română de Culturism şi Fitness, dar deocamdată a fost imposibil. Am sunat în mod repetat, pe parcursul mai multor zile, la numărul de pe site-ul Federaţiei, însă nu a răspuns nimeni. Vom reveni cu amănunte imediat ce vom obţine un punct de vedere al entităţii menţionate.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
