FOTO VIDEO Pelerinaj de Paşte la Mănăstirea de la Sâmbăta. Sunt aşteptaţi peste 6.000 de credincioşi

FOTO VIDEO
Pelerinaj de Paşte la Mănăstirea de la Sâmbăta. Sunt aşteptaţi peste 6.000 de
credincioşi

De cum intri pe poarta mânăstirii te cuprinde o stare de linişte, de bucurie sufletească. Mulţi credincioşi care vin aici spun că s-au vindecat de boli şi au simţit atingerea lui Dumnezeu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 6000 de pelerini sun aşteptaţi să petreacă sărbătorile de Paşte la Mănăstirea Constantin Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. Cei care doresc să se cazeze la mănastire, trebuie să ştie că au parte de condiţii de pensiune. Clădirea dispune de 64 de camere, dintre care şase de tip apartament şi chiar de două şi trei paturi. Apartamentele sunt dotate cu sufragerie, dormitor, balcon, baie, minibucătărie şi TV prin Satelit. O cameră cu două paturi şi baie costă 80 de lei, una cu trei paturi se ridică la 100 de lei, iar un apartament cu balcon, TV-LCD şi baie ajunge la 150 de lei pe zi. În ceea ce priveşte masa, turiştii care vin să se cazeze la Mănăstirea Brâncoveanu au parte de meniuri regeşti, pregătite în bucătăria acesteia. Un meniu complet costă 55 de lei pe zi de persoană. Pensiunile din zonă au şi ele oferte bogate. Trei nopţi de cazare de Paşte costă între 250 şi 450 de lei.

Ierusalimul Ardealului

Supranumită şi Ierusalimul Ardealului, mănăstirea este situată pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila şi a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii" şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxismului, fiind distrusă complet, în anul 1785.

Călugării au pus aici bazele şi unui bogat muzeu de icoane pe sticlă şi lemn, obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice şi unei biblioteci cu o valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise. În atelierul de pictură pe sticlă se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale pe sticlă. Este cea mai importantă şcoală de pictură din ţară.

Tot în incinta mănăstirii a fost înfiinţat şi un centru ecumenic denumit „Academia de la Sâmbăta", proiectat pentru a găzdui şi organiza congrese şi întâlniri ale întregii crestinătăţi. Acum, lăcaşul ortodox este cel mai puternic şi mai bine organizat din Ardeal, având 40 de călugări.

Legenda izvorului unde Matei Basarab s-a vindecat de boală

Un pelerinaj la Sâmbăta presupune şi o oprire la fântâna Izvorul Tămăduirii. Toţi localnicii, dar şi călugării îţi vor spune că este făcătoare de minuni. Atestată documentar din secolul al XVI-lea, fântâna este cea mai veche piesă din incinta mânăstirii, în jurul căreia, de-a lungul timpului, s-au petrecut şi ţesut multe întâmplări miraculoase şi legende. Izvorul a fost descoperit acum mai bine de 500 de ani. La scurtă vreme, au început vindecările celor care au băut din apa lui. De aceea, a fost numit Izvorul Tămăduirii.

Legenda spune că voievodul Matei Basarab a trecut şi el prin apropiere. O boală de piele îl chinuia de ani buni şi nu fusese vindecată nici de cei mai pricepuţi doctori. După ce s-a spălat cu apa izvorului pe mâini şi pe faţă, n-a trecut mult şi pielea a început să i se cureţe. Apoi, scăldându-şi întreg corpul în apa izvorului, domnitorul s-a vindecat în mod miraculos. Cum mama lui ceruse construirea unei bisericuţe de lemn în apropierea izvorului, domnitorul a fortificat-opentru a fi apărată în faţa atacurilor străine.

Călugării locului spun că izvorul i-a vindecat pe mulţi credincioşi de boli incurabile. Bolnavii de epilepsie, de cancer, de boli psihice şi-au găsit aici alinarea. Una dintre credincioasele care a venit cu speranţă la Mănăstirea Brâncoveanu a fost şi Liliana Bârsan, din localitatea Crucea, judeţul Constanţa. Îl adusese pe copilul ei, care îşi pierduse vederea într-un accident. A luat din apa izvorului tămăduitor, care fusese sfinţită de preoţi, şi a spălat ochii copilului. Mare i-a fost bucuria când, la douăzile înaintea aniversării lui, acesta şi-a recăpătat vederea.

Chilia şi izvorul lui Arsenie Boca

Un pelerinaj la Mănăstirea Sâmbăta nu se poate încheia fără o vizită şi o rugăciune la Chilia părintelui Arsenie Boca, săpată în munte. Trebuie însă să mergeţi vara şi să aveţi încălţări de munte. Traseul de aproximativ cinci kilometri nu este unul uşor, dar odată ajunşi la chilie veţi spune că merită. Mulţi spun că o rugăciune spusă la Chilia lui Arsenie Boca, le-a adus liniştite şi i-a ferit de probleme.

Nu departe de mănăstire, la vreo 500 de metri, se află izvorul părintelui Arsenie Boca, supranumit şi sfântul Ardealului. Părintele a fost stareţ la Sâmbăta în tinereţe. Sute de oameni vin acum la izborul care îi poartă numele şi iau apă.

Se spune că părintele a lovit cu toiagul în pământ şi aşa a izvorât apa, care are proprietăţi vindecătoare. Unii istorici spun însă că izvorul a existat mereu acolo şi că părintele l-a curăţat şi a sfinţit apa.

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: