FOTO Zoltan Boer, omul care a înviat ceasul din Casa Sfatului
0Zoltan Boer (77 de ani) a reparat acum 20 de ani mecanismul ceasului din turnul Casei Sfatului din Braşov. De atunci, urcă de două ori pe săptămână cele 84 de trepte doar pentru a se asigura că orologiul va arăta ora exactă şi va bate negreşit din sfert în sfert de oră.
Când i s-a propus să repare vechiul ceas din turnul Casei Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov, Zoltan Boer (77 de ani), inginer de meserie, era pensionar doar de câţiva ani. Momentul era cu atât mai important cu cât, în acea perioadă, era în desfăşurare Festivalul „Cerbul de Aur“. Se întâmpla în 1994.
„Îmi amintesc că atunci era un bătrân sas care se ocupa de ceas, dar care era depăşit de problema electrică. Era o urgenţă şi trebuia să o rezolv, pentru că ceasul era stricat. De când a început spectacolul, timp de două seri, am mutat limbile ceasului din minut în minut, până la finalul concertelor, pentru ca atunci când se filma cadranul să arate ora exactă, să nu ne facem de ruşine“, îşi aminteşte Zoltan Boer.
Moştenire de familie
Pasiunea pentru ceasurile medievale este moştenire de familie. Braşoveanul a aflat că cel care a montat ceasul din turnul Casei Sfatului, în 1877, este chiar un descendent din familia sa, al cărui nume este inscripţionat pe una dintre piesele interioare. „Josef Both a fost rudă prin alianţă cu mine şi el este cel care a montat ceasul. Am descoperit şi alte ceasuri montate tot de el prin judeţ. Întâmplare sau nu, eu mă ocup acum de acest ceas“, spune amuzat Zoltan Boer.
De 20 de ani, braşoveanul curăţă şi unge ceasul, de două ori pe săptămână, pentru a funcţiona la parametri normali, şi se ocupă de tot ceea ce presupune întreţinerea lui. Pentru că este inginer, Zoltan Boer a modernizat mecanismele de funcţionare ale bătrânului ceas din Casa Sfatului. Astfel, ca să-şi uşureze munca, Boer a automatizat multe dintre mecanismele orologiului. Ceasornicarul spune că ceea ce face este doar un hobby pentru el.
Zoltan Boer şi-a împărţit ceasul în trei „compartimente“ esenţiale. Partea centrală cu tamburul de diametru mic este mecanismul de ceas, partea din dreapta cu tambur mai mare este mecanismul bătăii sferturilor, iar partea din stânga, mecanismul bătăii orelor. Toate aceste mecanisme sunt reglate de Zoltan Boer.
Clopotul din turn a fost readus la viaţă
Zoltan Boer nu a vrut să se oprească aici, deoarece sunetul clopotului care în urmă cu câteva secole era legat la ceas nu se putea auzi. Aşa că, acum mai bine de trei ani, a propus Muzeului de Istorie să reînvie bătaia clopotului din Casa Sfatului. Clopotul vechi din turn, care data din anul 1520, a fost distrus în urma incendiului din 1689, iar actualul clopot a fost realizat un an mai târziu, adică în 1690.
Iniţial, acesta era acţionat prin intermediul a două ciocane de către mecanismul ceasornicului din turn şi bătea din sfert în sfert de oră. În anii ’60, mecanismul de legătură a fost oprit, pentru că zgomotul era considerat prea mare. Mecanismul a fost demontat la cererea locatarilor din Piaţa Sfatului care se plângeau de zgomotul lui, mai ales pe timp de noapte, când le deranja somnul.
În octombrie 2010, clopotul a fost din nou funcţional. Mecanismul care ajută la acţionarea vechiului clopot cuplat la ceas a fost înlocuit cu unul achiziţionat de la München, dintr-un muzeu de ceasuri, unde a stat 17 ani. Noul mecanism a costat 16.975 de lei şi a fost achitat din fondurile Consiliului Judeţean, iar cel vechi a fost expus la Muzeul de Istorie din Braşov.
Clopotul bate zilnic din sfert în sfert de ora, dar pentru că mecanismul este unul mai modern a putut fi programat să nu bată şi noaptea. Zoltan Boer nu s-a oprit doar la explorarea mecanismului ceasului din Casa Sfatului. Până acum, a reuşit să repare ceasurile din turnurile Bisericii Negre, Bisericilor Sfânta Treime şi Sfântul Nicolae, dar şi pe cel din Biserica Fortificată Ghimbav.
Povestea Casei Sfatului, simbolul Braşovului
Începutul unei construcţii pe locul Casei Sfatului este atestat în documente la data de 23 decembrie 1420, când s-a semnat un acord între Breasla Blănarilor şi Adunarea Districtului Ţării Bârsei. Conducerii oraşului i s-a îngăduit atunci să construiască deasupra magazinului de desfacere al blănarilor o cameră pentru „acordarea dreptăţii“ şi pentru şedinţele sfatului orăşenesc. Camera de acordare a dreptăţii era, de fapt, una de tortură şi de execuţie în perioada medievală.
În timp, Casei Sfatului i s-au adăugat noi încăperi, iar turnul a fost prevăzut cu un ceas cu cadrane pe toate cele patru laturi. Din turnul ei, trompeţii anunţau evenimentele importante ale urbei, tradiţie care astăzi a fost reluată. Turiştii pot vedea trompeţii în fiecare zi la ora 18.00, iar în weekend şi de la ora 12.00. Asupra Casei Sfatului s-au abătut, de-a lungul vremii, inundaţii, cutremure, trăsnete şi incendii, a suferit modificări, dar, mai ales, clădirea a scăpat de demolare în vremea comuniştilor.
„Construcţia a fost completată şi, de aceea, se pot observa astăzi stiluri diferite de arhitectură. În partea de jos se observă stilul gotic, iar la etaj, stilul renascentist şi baroc. În secolul al XVI-lea, turnul era străjuit de patru turnuleţe, semn că oraşul avea dreptul de a pronunţa sentinţe capitale, «Jus Gladi»“, a explicat Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
Un tur al clădirii poate oferi o imagine mai amplă asupra oraşului medieval, iar turiştii pot vizita inclusiv sala de tortură din Evul Mediu. Potrivit statisticilor, Casa Sfatului este cea mai vizitată clădire din Braşov, cu peste 300.000 de turişti în fiecare an.
Pe aceeaşi temă:
Cetăţile Braşovului, pline de mister
Castelul lui Dracula, obiectivul turistic nr1 al României
Viscri satul vedetă al Braşovului
FOTO Un nou obiectiv turistic. Peştera Laptelui din Poiana Braşov va fi readusă la viaţă
Se încarcă comentariile...
