FOTO VIDEO Străjerul Cetăţii Râşnov, colecţionarul timpurilor de altădată
0
Gheorghe Samoilă (67 de ani) păzeşte Cetatea Râşnov de cinci ani şi îi întâmpină pe turişti cu poveşti de odinioară. Samo, aşa cum i se spune, are şi o expoziţie cu obiecte vechi pe care le-a adunat de-a lungul timpului.
Oricine trece pragul cetăţii de la Râşnov nu poate să nu-l observe pe bătrânelul îmbrăcat în straie din vremuri demult apuse, mereu cu zâmbetul de buze şi gata să împărtăşească oricui vrea să-l asculte misterele fortificaţiei. Gheorghe Samoilă (67 de ani) a devenit acum cinci ani unul dintre cei trei străjeri ai Cetăţii Râşnov datorită pasiunii sale pentru istorie, dar mai ales datorită plăcerii de a sta de vorbă cu oamenii şi de a le destăinui din secretele pe care le cunoaşte. A lucrat toată viaţa ca metrolog la Zărneşti, iar după ce s-a pensionat, s-a întors la pasiunea sa de-o viaţă: Râşnovul.
Cu o vestimentaţie medievală, specifică secolului al XVII-lea, bărbatul a intrat imediat în pielea personajului, devenind un ostaş de nădejde al cetăţii. „Cred că sunt destul de serios şi de credibil şi probabil că de aceea am fost ales să joc acest rol“, spune bărbatul. Cu sabia în mână, străjerul îi pofteşte ospitalier pe turişti în cetate, îmbiindu-i cu tot felul de poveşti ale locului.
Nea Samoilă şi ceilalţi doi străjeri ai cetăţii au dus, alături de alte investiţii, şi la creşterea numărului de vizitatori. În 2012, de exemplu, 199.570 de turişti au trecut pragul cetăţii. În 2013 numărul acestora a crescut cu aproape 10.000. „Străjerii fac parte din farmacul cetăţii. Stau de vorbă cu oamenii şi au o contribuţie importantă în ceea ce priveşte atragerea turiştilor. Anul trecut, cetatea a avut 208.000 de vizitatori, dar numărul lor va creşte cu 20% odată cu realizarea cremalierei“, declară Adrian Veştea, primarul oraşului Râşnov.
Se apăra de iele cu usturoi
Samoilă este ca o carte deschisă şi oricând pregătit să le lămurească dilemele curioşilor. „Mie îmi place să spun tot ce ştiu. Alţii duc cu ei secretele în mormânt, dar eu nu sunt aşa“, se destăinuie străjerul.
Străjerul povesteşte cu plăcere şi legende ale Râşnovului, locul unde s-a născut. „Se spune că, undeva lângă cetate, unde, pe vremuri, ţiganii ţineau baluri, este îngropat aur. Asta se ştie din bătrâni, dar până acum, aurul nu a fost găsit“, dezvăluie râşnoveanul.
Gheorghe Samoilă îşi mai aduce aminte cum, atunci când era mic şi mergea cu fraţii în pădure să se joace, purta căţei de usturoi în buzunar pentru a se apăra de vrăjitoarele rele. „Se spune că aurul îngropat lângă cetate este păzit de iele, iar dacă ne prindea seara pe lângă pădure, obligatoriu, aveam căţeii de usturoi îndesaţi în buzunare, pentru ca ielele să nu se lege de noi“, rememorează Samoilă.
Colecţia de vechituri
Născut şi crescut pe lângă cetate, bărbatul a dezvoltat o pasiune pentru a colecţiona monede, pălării, insigne, trofee şi haine vechi. De altfel, locuinţa sa este un mic muzeu al timpurilor trecute. Cele mai valoroase colecţii ale sale sunt expuse acum în interiorul Cetăţii Râşnov şi pot fi admirate de orice turist dornic să afle poveştile de odinioară. Şi când vine vorba de poveşti, Samo nu se zgârceşte.
„La început, am avut câteva monede, iar apoi am început să strâng una câte una de unde am putut şi eu, de prin ţările prin care am umblat şi de la prieteni. Acesta a fost doar începutul. Aşa am prins gustul. După aceea, am început să caut obiecte tot mai vechi, specifice locului“, explică străjerul.
Cea mai veche dintre monedele sale este un „crăiţar“ din anul 1760, iar cea mai valoroasă este una din argint cu chipul lui Carol I. Printre lucrurile pe care le are se găseşte şi un costum de cercetaş din anul 1935, pe care îl purta tatăl său în tinereţe. Dintre toate obiectele pe care le-a adunat de-a lungul timpului, Samo ţine cel mai mult la cele care erau folosite în cetate în anii interbelici şi în perioada Imperiului
Austro-Ungar. Din această colecţie face parte o piuă veche de 300 de ani folosită la măcinatul făinei de grâu. Printre sutele de lucruri mai mari sau mai mărunte colecţionate de Samoilă se găsesc o pereche de schiuri vechi de 100 de ani şi un aparat de fotografiat de la 1918.
„Cu schiurile acestea, tatăl meu a concurat şi a şi câştigat, în 1940, o competiţie din Poiana Braşov, iar cu aparatul de fotografiat şi-a făcut tot atunci pozele de pe pârtie. Sunt nişte amintiri cu care este greu de rivalizat, iar obiectele, chiar dacă sunt vechi, sunt conservate foarte bine“, spune Gheorghe Samoilă.
Meşterii din Cetate
Tot în colecţia râşnoveanului se găsesc diferite unelte cu care s-a lucrat pe timpuri în cetate. Piesele sunt adunate de la meşterii responsabili pe vremuri cu gospodărirea fortăreţei. Turiştii care văd colecţiile bărbatului sunt impresionaţi de obiectele făcute manual în urmă cu zeci şi chiar sute de ani.
„Am o pereche de ghetuţe din piele care a fost făcută în urmă cu 65 de ani, pentru mine, de către paznicul de atunci al cetăţii. A lucrat multe zile la ele şi le-a făcut fără niciun defect. Am expus şi o pereche de opinci din perioada interbelică, dar şi covoare care au şi 200 de ani“, adaugă străjerul. Tot în cetate, râşnoveanul a expus costume de străjeri, decoraţii şi arme din vremea regelui Ferdinand.
Gheorghe Samoilă este îndrăgostit iremediabil de Râşnov. „Nu pot sta prea mult departe de casă. Aceste locuri fac parte din fiinţa mea, aşa că nu mă simt întreg dacă nu pot lua contact cu ele. Cred că este un sentiment firesc, pentru că fiecare dintre noi trebuie să aibă rădăcini. Poveştile Râşnovului au un iz aparte, iar odată ce intri în mrejele lor, nu mai poţi evada“, încheie Samo.
Pe lângă pasiunea pentru istorie, bărbatul este o fire activă şi mare pasionat de drumeţiile montane. „Sunt o fire activă. Chiar dacă sunt operat şi am o valvă pusă la inimă, nu mă dau bătut. Îmi place să merg pe munte. În 2008 am fost în Alpi şi am vrut să cuceresc vârful Mont Blanc. Nu am ajuns decât până la 4.300 de metri, din cauza vremii nefavorbaile. Pot spune că Bucegiul îl fac cu ochii închişi“, povesteşte Gheorghe Samoilă.
Magnet pentru turişti
Primăria Râşnov, în administraţia căreia se află cetatea, a investit în ultimii zece ani peste 11 milioane de lei doar în renovarea fortificaţiei transformând-o în al doilea obiectiv turistic al judeţului Braşov, după Castelul Bran. Cetatea a fost şi unul dintre locurile de filmare preferate ale regizorului Sergiu Nicolaescu. Două dintre cele mai cunoscute pelicule ale sale au fost turnate la Cetatea Râşnov. Este vorba despre „Dacii“ (1966) şi „Nemuritorii“ (1974).
Prima menţiune documentară despre Cetatea Râşnov datează din anul 1335 când, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei, a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetate. Aceasta, fiind puternic fortificată, a rezistat atacurilor şi a salvat vieţile oamenilor refugiaţi între zidurile ei. Cetatea Râşnov controla, prin poziţia sa strategică, accesul în Transilvania dinspre Valea Râşnoavei. În anul 1427, Împăratul Sigismund de Luxemburg a vizitat Cetatea Râşnov, a trecut-o în administrarea comunităţii locale şi i-a acordat rangul de târg.
De asemenea, Cetatea Râşnov este unul dintre cel mai bine păstrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri păstrate până în prezent în cetate datează din secolul al XIV-lea, probabil pe locul fortificaţiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la începutul secolului al XIII-lea.
Staţiune de interes naţional
În anii ’90, Râşnovul arăta ca un oraş părăsit. Cele două fabrici din zonă dăduseră faliment, iar oamenii îşi căutau de lucru la Braşov. Cetatea era în paragină, iar Valea Cărbunării, un decor natural superb din jurul edificiului, arăra ca un teren viran. Lucrurile au început să se schimbe când autorităţile au înţeles că turismul poate fi cheia succesului. La finele anului 2012, Râşnovul a fost declarat „Staţiune turistică de interes naţional“, după ce, în ultimii zece ani, s-a investit enorm în oraş.
Titulatura de staţiune turistică de interes naţional permite un acces mai facil la fondurile europene, iar acest lucru s-a şi văzut. Pentru dezvoltarea turistică a zonei Râşnovului s-au făcut în ultimii 10 ani investiţii totale de peste 30 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind din fonduri europene. „O sursă importantă a fost dezvoltarea turistică: în anul 2004 aveam 150 locuri de cazare, iar acum sunt peste 2.000 de locuri“, explică Adrian Veştea.
Astfel, Râşnovul a primit, în 2013, 11 milioane de euro pentru realizarea unei cremaliere (lift înclinat) la cetate, dar şi pentru realizarea primului tunel subteran din judeţul Braşov, fapt care va permite Centrului Istoric din Râşnov să devină pietonal. Lucrările vor începe în acest an.
La Braşov, doar Predealul şi Poiana mai sunt staţiuni turistice de interes naţional. Cetatea Râşnov poate fi vizitată zilnic, iar biletul de intrare costă 10 lei.
Pe aceeaşi temă:
Muncă contracronometru pentru înzăpezirea trambulinei de la Râşnov
Cetatea Râşnov mai tare ca Branul?
Râşnovul a devenit staţiune turistică de interes naţional.
Se încarcă comentariile...
