FOTO VIDEO Junii Braşovului, o tradiţie de Paşte unică în Europa

FOTO VIDEO Junii
Braşovului, o tradiţie de Paşte unică
în Europa

Junii tineri sunt aruncaţi în ţol pentru a-şi dovedi vitejia. FOTOAdevărul.

Braşovul este singurul oraş din România, dar şi din Europa unde în zilele de Paşte oamenii au parte de o tradiţie deosebită. Obiceiurile Junilor atrag mii de turişti străini, dar şi mii de braşoveni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sărbătoare începe în Duminica Paştelului cu învestirea noilor şerji (vătaf, armaşi, sutaş).  Junii tineri sosesc în Piaţa Unirii (Prund) unde joacă hora şi aruncă în mod ritualic buzduganul spre cer. Preotul paroh de la Biserica Sfântul Nicolae citeşte lista anuală a Junilor şi înmânează buzduganele şi lentele noilor şerji ale tinerilor. După acest moment solemn junii tineri sunt consideraţi ca fiind organizaţi într-o companie, ei îşi prind la pălării panglici tricolore, iar vătaful şi armaşii îşi prind rujile (cocardele) colorate în roşu, galben şi albastru. Junii tineri participă apoi la vecernia oficiată în Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Braşovului.

Junii merg cu stropitul la fetele nemăritate

Un alt obicei vechi de sute de ani este mersul cu stropitul al Junilor, luni în prima zi de Paşte. Tinerii se vor aduna în Piaţa Prundului, unde după ce vor cânta Troparul Învierii la Crucea lui Ilie Birţ se vor prinde în tradiţionala horă a junilor. După aceasta tinerii se vor despărţi în cete conduse de armaşi şi de vătăf. Apoi în frunte cu muzicanţii, anume tocmiţi pentru aceasta zi, Junii tineri vor colinda cartierul oprindu-se la toate crucile unde trebuie să cânte Troparul Învierii şi vor intra în toate casele cu fete nemăritate în care au fost invitaţi. Acolo gazdele îi vor trata pe tineri cu o gustare şi le vor da ouă roşii şi cozonac, iar junii tineri vor stropi cu parfum fetele după cum este datina în Schei. Există obiceiul ca fetele să-i împodobească pe juni cu flori multicolore, pe care le prind cu bongoşe pe hainele româneşti. Junii tineri care adună cele mai multe flori sunt consideraţi a fi preferaţii fetelor. După ce colindă cartierul până seara târziu şi intră la toate familiile unde au fost invitaţi, Junii tineri se reîntorc în Piaţa Unirii unde mai încing o horă. Seara se încheie cu o petrecere acasă la vătaf . Marţea junii se adună din nou în Piaţa Unirii unde servesc toţi trecătorii cu plăcinte.

 
Foto

Tradiţie respectată cu stricteţe

Cea mai aşteptată manifestare a junilor este în prima duminică de după Paşte, în duminica Tomii. Junii simbolizează cetele de „flăcăi“ care erau luaţi din sânul familiei şi duşi pentru o perioadă la Pietrele lui Solomon, unde erau supuşi unui antrenament dur care să-i pregătească pentru apărarea cetăţii Braşovului. În fiecare an junii, însoţiţi de fanfară, şi călare pe cai îi salută pe braşoveni. În Piaţa Unirii înconjoară de trei ori statuia Eroului Necunoscut, iar apoi cele şapte grupuri de juni se încolonează într-o ordine devenită lege şi trec prin tot centrul Braşovului. Cu toţii îi salută pe oamenii veniţi să-i vadă cu tradiţionalul „Hriston a Înviat“. După paradă junii şi braşovenii se aducă la o petrecere câmpenească la Pietrele lui Solomon.

Ordinea defilării este mereu aceeaşi

Ordinea defilării cetelor de juni este deja tradiţie: mai întâi Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă lenta roşie pe piept, iar armaşii, mare şi mic, albastră şi galbenă, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când acesta era interzis. Cele şapte cete de juni există încă de la 1700. Cea mai veche este ceata Junilor Tineri, iar ultima înfiinţată, este cea a Junilor Dorobanţi, grup format din bărbaţi căsătoriţi. Junii tineri numără astăzi circa 30 de membri. Steagul acestora are pe o faţă imaginea Liceului Şaguna, iar pe cealaltă un june călare. Ei poartă pălării cu tricolor. Junii bătrâni (1834) provin din grupul junilor tineri, care s-au căsătorit între timp. În fiecare an, de Rusalii, ei organizează pentru tineri „Jocul strămoşesc din Varişte“. Junii curcani (1879) au pe drapel chipul lui Mihai Viteazul şi junele călăreţ. Ei poartă căciulă neagră cu „ţoc“ şi pene de curcan. Junii Dorobanţi (1924) sunt un grup desprins din cel al curcanilor. Ei poartă o căciulă brumărie. Junii Roşiori (1908) numără aproximativ 80 de membri. Au acelaşi steag ca Junii Curcani, dar poartă chipiu cu pompon roşu. Junii Albiori (1869) poartă căciuli albe, iar Junii Braşovecheni (1922) poartă căciuli negre cu ţugui.

 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: