Trei artişti de excepţie au devenit tezaure umane vii. Împreună, duc numele Braşovului peste hotare
0
Dumitru Sofonea, meşter cojocar din Drăguş a cărui faimă a depăşit de mult graniţele ţării şi care lucrează şi la 76 de ani. Titulatura de Tezaur Uman Viu a mai fost primit de Barko Etelka, specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieşti din Săcele şi Nicolae Purcărea, meşter în crestături şi sculptură în lemn, unul dintre supravieţuitorii fenomelului Piteşti.
Programul urmăreşte păstrarea tradiţiilor populare şi este susţinut de Unesco. Persoanele care primesc aceste titulaturi trebuie să îndeplinească mai multe criteria impuse de Ministerul Culturii. La Braşov trei dosare au fost aprobate. Cei trei artişti au fost premiaţi şi de Consiliul Judeţean cu 3.000 de lei fiecare.
Dumitru Sofonea din Drăguş este cojocar de când se ştie, iar meseria este o tradiţie de familie. Toţi cei cinci copii au lui au învăţat meşteşugul. Deşi are 77 de ani nu se lasă de meserie. El le împărtăşeşte celor care vor să-l asculte secretul măiestriei sale: „Lucrez de la cojocul ciobănesc până la pieptare şi tot felul de cojoace. Am material al meu personal aşa că, cine nu are piei poate veni că am eu. Am lucrat şi pentru ambasadori şi pentru alţi străini care au venit special la Drăguş pentru un cojoc“, a spus Sofonea.
I-a făcut cojoc Regelui Mihai şi părintelui Arsenie Boca
Cei care îi poartă cojoacele şi cheptarele lui Dumitru Sofonea sunt Regele Mihai, un copil al lui Tudor Arghezi ce a fost chiar senator în Elveţia, Nicolae Ceauşescu, regina Elisabeta şi, în curând, principesa Margareta, Părintele Cristian Pomohaci, Ion Ţiriac, dar şi ambasadori, şefi de stat şi de guvern români şi străini.
„O directoare de la un muzeu din Anglia i-a cerut câteva exemplare pentru o colecţie şi a fost chiar şi la noi acasă pentru a se documenta cu privire la modul cum se lucrează”, povesteşte soţia Valeria, ea însăşi creatoare de traiste ţărăneşti, viu colorate.
Cojoacele şi cheptarele lui Traşu Sofonea au văzut Europa, Asia, America, Australia, iar la noi în ţară multe ansambluri şi formaţii populare le au în garderoba lor, cum ar fi Ansamblul Făgăraşul de la Casa Municipală de Cultură din Făgăraş, pentru care a lucrat acum mai bine de 40 de ani, dar şi ansmbluri din Maramureş, Braşov, Galaţi, Bucureşti.
„Părintele Arsenie Boca, atunci când era la Bucureşti şi când era obligat să poarte numai haine civile, fără barbă şi obligatoriu ochelari de soare, ne-a rugat să-i facem un cheptar pentru Maica Zamfira. Nu l-am cunoscut decât atunci când am fost la Bucureşti cu cheptarul şi când l-a auzit vorbind”, spune Valeria Sofonea, amintindu-şi de întâlnirea cu Părintele Arsenie din Bucureşti.
A dus încondeiatul ouălelor la rang de artă
Tezaur Uman viu a fost declarată şi Barko Etelka, specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieşti din Săcele. „Personal nu m-am aşteptat la acest premiu. Am învăţat să încondeiez ouă de la tatăl meu care era învăţător la Purcăreni. Până acum am învăţat peste 100 de modele de încondeiat ouă prin care transmit sentimentele şi caracterele umane. În familia ceangăiască nu există ca, la sărbătoarea de Paşti, să nu fie pe masă ouă încondeiate. Din anul 1991, am început această activitate în şcolile din Săcele, iar atâta timp cât ochii şi mâinile mă vor ajuta, am să continui această extraordinară activitate“, a spus Barko Etelka.
Sculptorul Nicolae Purcărea, supravieţuitor al Fenomenului Piteşti
Nicolae Purcărea s-a refugiat în artă ca să uite de teroarea pe care a trăit-o în închisorile comuniste. „Arta populară este arta îndeletnicirii poporului nostru. Arta populară este o artă care îmbină utilul cu frumosul. De la prima pictură pe o lingură de lem şi sculpturi pe diverse obiecte, oamenii s-au specializat, iar acum există o diversitate în domeniu. Nişte străini mi-au spus că suntem ţara cea mai bogată şi cea mai înzestrată cu obiecte de artă populară. Am o casă pe strada Pe Tocile la nr.15 unde am adunat foarte multe obiecte de artă populară. Vă invit să o vizitaţi, vă invit să vizitaţi ceea ce este frumos“, a spus Nicolae Purcărea.
Nicolae Purcărea şi-a petrecut toată tinereaţea în închisorile comuniste şi este unul dintre puţinii supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti. Ajuns acum la 90 de ani, îşi aduce aminte cu groază de anii petrecuţi în temniţă.
Pe aceeaşi temă:
Ultimul fierar din Ţara Făgăraşului
Cel mai bătrân veteran de război din România a împlinit 100 de ani
Se încarcă comentariile...
