FOTO Drăguşul a fost declarat cel mai frumos sat din România

Asociaţia Cele mai frumoase sate din România şi compania Carpatair au lansat acum câteva luni o competiţie la care au fost selectate 10 sate din toată ţară. Istoria, atracţiile Drăguşului şi o galerie foto vor fi incluse într-o broşură şi vor fi văzute de peste un milion de turişti care merg cu avionul.

Drăguşul a avut contracandidaţi puternici: Polovragi (judeţul Gorj), Ciocăneşti (judeţul Suceava), Cârlibaba (judeţul Suceava), Rimeţea, (judeţul Alba), Breb (comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş), Jurilovca (judeţul Tulcea), Bazna (judeţul Sibiu), Cărpinet (judeţul Bihor) şi Răşinari  (judeţul Sibiu).

Voturile de pe facebook, dar şi cele ale juriului au declarat câştigător satul braşovean.  „Scopul nostru a fost de a scoate din anonimat comuna, şi nu oricum, ci prin proiecte originale şi valoroase şi inovative. Ne bucurăm de faptul că am primit apreciere, a declarat Gheorghe Sucaciu, primarul comunei Drăguş. 

Drăguşul, un sat plin de legendă şi mister

La poalele Munţilor Făgăraş, se află Drăguş, un sat enigmatic ale cărui poveşti se pierd în negura timpului. Oameni liberi până în secolul al XIV-lea, drăguşenii şi-au inspirat numele satului din legendele Ţării Făgăraşului, legende cu draci, zmei sau balauri, chiar denumirea săsească a localităţii, Drackendorf, însemnând satul zmeilor.

Puteţi vedea muzeul satului unde sunt pune laolaltă toate simbolurile Drăguşului. Cojocarul satului – Dumitru Sofonea, declarat tezaur uman viu, este printre ultimii oameni care mai cunosc tainele acestui meşteşug în România iar pieptarele sale (devenite simbol al satului) au făcut înconjurul lumii, printre posesorii lor numărându-se Tudor Arghezi, George Bush sau Ghandi.

La Drăguş, poveştile şi basmele populare prind viaţă în Labirintul de Porumb, unde vă puteţi întâlni cu Ileana Cosânzeana sau Făt Frumos, dar şi cu Zmeul sau Baba-cloanţa. Dacă totuşi veţi reuşi să ieşiţi din labirint, puteţi porni pe drumuri de munte pe Muchia Drăguşului sau Valea Sâmbetei. Nu uitaţi însă să vă opriţi la Izvorul părintelui Arsenie Boca, pentru că drumul până pe vârful Moldoveanu (2.544 m) e destul de lung. Dacă este iarnă, atunciputeţi veni la Drăguş să schiaţi.