„Colţul Românesc“ este o continuare firească a mai multor proiecte prin care Alina Zară (37 de ani), din satul Mândra (Braşov), a înţeles să reînvie tradiţiile româneşti autentice pe care le-a moştenit de la bunica sa, mama Ruţă a lui Cuculaie, renumită pentru ţesăturile ei, şi să le redea comunităţii.

Alina povesteşte că bunica i-a fost mereu alături şi, cu ajutorul uneltei de la război pe care o iubea atât de mult, suveica, a învăţat-o matematică şi geografie. Mama Ruţă s-a stins acum câţiva ani, iar dorinţa ei cea mai mare a fost să vadă lumea, dar rar a reuşit să iasă din Mândra.

Suveica

Aşa a început pentru Alina Zară drumul spre promovarea tradiţiilor. Primul ei proiect a fost acela de a trimite peste tot în lume suveica din lemn a bunicii sale. Unealta a fost purtată de sute de oameni în călătoriile lor, împlinind astfel cel mai mare vis al mamei Ruţă. Suveica a călătorit în toată România şi în toată lumea: Europa, Africa de Nord, Asia de Nord, Asia de Est, Asia de Sud, Orientul Apropiat, Statele Unite ale Americii, America Centrală, America de Sud, Australia, Noua Zeelandă.  A fost dusă de jurnalistul Ion Cristoiu în Turkmenistan şi a ajuns în China graţie violonistului Alexandru Tomescu. De asemenea, a călătorit pe motor prin deşertul african şi s-a plimbat cu gondola prin Veneţia.

„Mândra Chic“

Alina nu s-a oprit aici şi a arătat că se poate ca straiele bunicilor să revină în viaţa noastră. Şi a făcut asta prin proiectul „Mândra Chic“ care a lansat „Tricoul fain“. Acesta a devenit un adevărat trend în moda românească. Un asftel de tricou este vândut cu 158 de lei. Practic, pe tricouri simple, Alina (împreună cu femeile şi fetiţele din sat care i s-au alăturat) a aplicat pânză autentică  cu mesaje şi cuvinte româneşti.

„Proiectul este un fel de vânătoare de comori. Noi căutăm pânze vechi prin poduri, prin lăzi de zestre, pe la femeile din sat şi le interpretăm pe tricouri. Pe lângă tricouri, mai avem colţul românesc (n.r. – un simbol vechi sub forma unui triunghi despre care tradiţia spune că poartă noroc). Practic, acesta este o reinterpretare modernă a celui mai popular simbol românesc. Colţul românesc se găseşte peste tot în România, la ştreaşina casei, pe ii, pe lăzile de zestre. Se spune că te protejează şi te scoate la lumină“, povesteşte Alina.

De asemenea, în atelierul de la Mândra, Alina şi femeile din sat mai fac nişte perniţe triunghiulare cărora le spun colţi. „Sunt un suvenir autentic cu pânză cusută, o alternativă la multele chinezării de pe piaţă“, completează Alina.

Alina a învăţat să se descurce singură, iar afacerea a mers bine. Acum, la ea ajung comenzi din toată lumea. „Am ajuns la acest preţ adunând toate costurile şi valoarea pânzei. Mult timp, femeile din sat nu au mai cusut pânza pentru că nimeni nu dădea doi bani pe ea. Am spus atunci că pânza aceasta specifică românilor trebuie să valoreze mai mult de doi bani“, spune Alina.

A fost printre primii care au făcut combinaţia între vechi şi nou şi a prins bine. „Avem comenzi din toată Europa, dar şi din Japonia sau America. Mesajele sunt româneşti. Am făcut şi adaptări traduse, dar mesajul a rămas acelaşi: «Sunt mândru că sunt român», «Tricou Românesc» sau «Acest tricou vine din România», explică Alina.

O ţesătură şi o poveste

Scopul principal al tuturor proiectelor Alinei este promovarea tradiţiilor româneşti. „Ne dorim să redăm pânzei tradiţionale şi vorbelor autentice româneşti valoarea şi preţuirea pe care le merită. «Tricoul fain» vinde, de fapt, bucăţica de ţesătură şi vorba brodată pe ea, cu povestea lor cu tot“, spune Alina Zară.

Ea ar îmbrăca mândră, oricând, un tricou chic, cu o aplicaţie de pânză veche, pe care să scrie „făloasă“, „Doamne-ajută!“, „sfătoasă“, „mândră“, „pe uliţă“, o poezie populară, sau unul care să aibă cusută o bucată de tricolor ca suport pentru un mesaj românesc, brodat cu îndemânare. „Ar fi un soi de mărturisire exterioară a valorilor în care cred. Targetul (n.r. – ţinta) meu, ca iniţiator al acestui proiect, este reprezentat de oamenii cărora le este dor de autentic, de România plină de rost, de poveşti scrise frumos şi curat, de linii simple cu simboluri şi cu mesaje“, adaugă Alina.

Atelierul de „Mândruţe“

În cinstea mamei Ruţa, Alina Zară a înfiinţat în satul Mândra Muzeul de Pânze şi Poveşti. Aici sunt colecţii speciale de pânze, fotografii, poveşti şi atelierele de creaţie „Mândra Chic“. Acest proiect este bazat pe voluntariat, Alina ocupându-se de amenjarea acestui muzeu şi de căutarea exponatelor. Copiii vin aici şi lucrează în lut, pictează şi fac „mândruţe“, broşe din pâslă, pânză şi dantelă, împodobite cu tricolor şi cu mesaje româneşti. O astfel de broşă costă 15 lei.

„La început, le-am cumpărat eu. Acum, acest atelier nu mă mai costă nimic. Din broşele vândute, fetele folosesc jumătate din bani pentru ele, iar din cealaltă jumătate îşi cumpără materiale. Vara aceasta,
şi-au donat toţi banii pentru un alt proiect de-al meu, «Mândru Eco Gospodar», prin care punem în sat omuleţi din lemn pe post de coşuri de gunoi“, a mai spus Alina Zară.

15.000 de euro pentru tradiţiile bunicilor

Anul acesta, Alina Zară şi-a înscris proiectul „Colţul Românesc“ în competiţia „Idei în Ţara lui Andrei“, susţinută de OMV Petrom. Proiectul a fost premiat cu 15.000 de euro. Cu aceşti bani, Alina îşi va extinde atelierul, va achiziţiona două războaie de ţesut şi va angaja şase femei care să ţeasă pânza. În felul acesta, proiectul cu care Alina Zară a câştigat cei 15.000 de euro îşi propune să readucă tradiţiile în comunitate, să recupereze valorile, să redescopere identitatea locului, dar şi să creeze locuri de muncă pentru localnici.

„Pe vremuri, femeile coseau modele specifice pe straie. Vrem să găsim şi să facem un catalog cu 30 de semne specifice satului, pe care le aplicăm pe tricouri şi pe colţi“, spune Alina Zară. Aceste simboluri vor fi cusute de femeile din sat pe pânze. Printre cele mai cunoscute simboluri româneşti sunt „Calea Ocolită“, care reprezintă viaţa unui om, cu suişuri şi ocolişuri, dar şi „Colţii Lupului“.

„Se spune că lupul a fost la începuturi cel mai bun prieten al omului, care îl scotea la lumină şi aducea noroc şi protecţie. Un alt simbol care se leagă de satul Mândra este Steaua Nordului. Se spune că Mândra a fost înfiinţată de un cioban, iar Steaua Nordului este specifică nomazilor. Era singurul punct de reper după care aceştia se ghidau“, mai spune Alina Zară. ;

„Transilvania Gift“, un nou proiect

Neobosită în munca ei, Alina Zară va lansa la finele lunii septembrie un alt proiect menit să promoveze produsele autohtone, denumit „Transilvania Gift“. „Am pornit de la faptul că toate naţiile educate sunt naţionaliste. «Transilvania Gift» este un îndemn să cumpărăm produsele autohtone, româneşti. Vrem să adunăm micii producători din toate domeniile care au continuitate şi fac lucruri de calitate. Va fi un site dedicat lor prin care li se face promovare. Va fi mai mult decât un magazin online, deoarece acolo vor fi prezentate şi poveştile acestor producători“, afirmă Alina Zară.