Este maestru în preparatele sârbeşti tradiţionale, dar e „mort“ după papanaşi şi găluşte cu prune
0
Iubeşte România şi românii, îi plac la nebunie papanaşii româneşti şi a plecat din orăşelul natal, după ce a învăţat timp de opt ani să gătească mâncare tradiţională sârbească.
Mladen Randjelović s-a născut în 6 iulie 1985, la Stara Planina, un oraşel de munte din Serbia, spre vama cu Bulgaria, asemănător staţiunii Sinaia, situat la 2169 de metri altitudine. Pasiunea pentru gătit vine din familie. „Tatăl meu nu este bucătar, dar îi place foarte mult mâncarea şi găteşte foarte bine şi atunci am vrut să fac şi eu mâncare ca el. Aşa că am fost la şcoală, la Zajecar, la vârsta de 14 ani, unde am studia trei ani. Un an jumătate teorie, iar un an şi jumătate practică, la restaurante şi la hoteluri, câte trei zile pe săptămână. Jumătate de an, patru zile pe săptămână se făcea practică la şcoală. Am învăţat tot ce înseamnă noţiunile de bază din bucătărie. Munca aceasta este foarte grea şi cui nu îi place, îi va fi foarte greu să lucrezeîn domeniu”, ne spune chef executive Mladen Randjelović.
La 17 ani şi jumătate a plecat la Belgrad, unde a studiat la Şcoală Superioară de Artă Culinară, timp cinci ani. După ce a terminat studiile, a lucrat timp de trei ani la două dintre cele mai vestite restaurante cu preparate tradiţionale. La acest moment a fost sunat de un prieten, care lucra în România, şi l-a chemat să vină la Braşov.
„M-am specializat pe vechea bucătărie sârbească şi pe cea simplă. M-au interesat în mod deosebit reţetele vechi pentru cele mai vestite preparate sârbeştişi mă bucur să prezint mâncăturile noastre tradiţionale în toată lumea. În România, prima vizită a fost la Braşov, iar două luni jumătate am stat aici. Nu ştiam limba... Apoi am plecat la Drobeta Turnu Severin, unde am lucrat ca chef executiv timp de un an, tot la un restuarnat cu profil sârbesc. Apoi am plecat înapoi acasă pentru o scurtă perioadă de timp şi apoi am revenit la Braşov în 2014”, ne povesteşte Mladen Randjelović.
Preparate tradiţionale sârbeşti cu ingrediente locale
Majoritatea preparatelor din carne se fac în Sinaia - cârnaţi de casă, cârnaţi de oaie, jambon de porc, ceafă afumată, muşchi alb afumat, rulada de kaiser, antricot, carnea tocată de vită, porc şi miel, amestec după o reţetă tradiţională.
„Totul se găteşte pe jar, care dă o aromă deosebită cărnii fripte. Este mult mai bună. Mult mai gustoasă. Carnea este simplă, fără aditivi, motiv pentru care selectarea furnizorului de carne este făcută extrem de atent. Pentru gurmanzi le recomand «mix grill-ul viaţă sănătoasă» - afumătură, carne de porc, carne tocată de vită şi cârnaţii de casă, pljeskavica, costiţă de porc, fripturi de miel şi purcel, cu garnituri pe gustule fiecăruia. Nu în ultimul rând, vreau să amintesc de plăcintele cu mere, cu dovleac sau cu brânză”, laudă preparatele tradiţionale chef Mladen Randjelović.
Întrebat ce părere are despre bucătăria românească, tânărul din Serbia spune că îi place foarte mult. A remarcat faptul că, acasă la el, oamenii mănâncă mai mult ca la noi. „Se mânâncă mult mai multă carne la noi. În România? Aici se mânâncă mai multe legume şi mai puţin condimentat. Cât despre preparatele mele preferate de aici... Papanaşii îmi plac foarte mult şi găluştile cu prune”, ne dezvăluie Mladen.
Ce îi place să gătească cel mai mult?
„Pljeskavica gurmandului”, cu amestecul de carne tocată, verdeaţă, cu chilli, şuncă, kaiser, caşcaval. Toate aceste ingredinte tocate se învelesc prapor. Pljeskavica este suculentă, iar conţinutul pus pe jar ajunge să se frigă în suc propriu, fiind învelit în prapore. O altă reţetă care îi place în mod deosebit sunt cotletele de miel la grătar. Mai întâi, cotletele de miel sunt puse la marinat într-o zeamă de vin rose cu rozmarin şi apoi sunt puse la fript pe jar. Recunoaşte, totuşi, că reţetele pe care le face acasă le-a adaptat la noul loc de muncă, pentru că acelea originale sunt mult mai picante, mai condimentate, dar le-a adaptat pe gustul românilor, care sunt foarte mulţumiţi.
Se încarcă comentariile...
