Doar mall-uri şi proiecte imobiliare în locul marilor uzine. Investiţiile se apropie de 200 de milioane de euro

Doar mall-uri şi proiecte imobiliare în
locul marilor uzine. Investiţiile se apropie de 200 de milioane de euro

Aşa va arăta cartierul de blocuri ce se construieşte la Coresi

Locul marilor fabrici, demolate între timp, a fost luat de mall-uri şi proiecte imobiliare. Investiţiile ce vor răsări pe ruinele uzinelor sunt toate private şi se apropie de 200 de milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Uzina Hidromecanica a fost ştearsă de pe harta Braşovului. Pe terenul ei, de 40.000 de metri pătraţi, care este chiar în Centrul Civic, investitorii de la AFI Europe vor construi un centru comercial. Acesta va fi dispus pe două niveluri, punând accent pe shopping şi modalităţile de petrecere a timpului liber şi pe distractie. O noutate este o terasă de mari dimensiuni ce va oferi o panoramă spectaculoasă spre Tâmpa. Aici vor putea fi organizate petreceri şi activităţi pentru turişti. Proiectul va fi gata la în 2018. Presupune şi blocuri de locuinţe şi spaţii de biroului, iar investiţia se ridică la 60 de milioane de euro.

Uzină de tradiţie

Uzina Hidromecanica a fost înfiinţată în 1880. Angajaţii lucrau în ateliere de turnătorie fontă şi prelucrări mecanice. În clădirea „Hidromecanica s-au fabricat primul autobuz şi primul strung românesc, în anii 50.

După Revoluţie, soarta uzinei Hidromecanica şi a miilor de angajaţi a început să atârne de un fir de aţă, societatea fiind privatizată în două rânduri. Aşa se face că, după ce a fost cumpărată de diverşi acţionari, uzina s-a stins încetul cu încetul.

Primul pas a fost făcut în 2001, când uzina a fost cumpărată de societatea Alexander & Co SRL Braşov, privatizare care s-a dovedit a fi un eşec. A doua privatizare a uzinei a avut loc după numai patru ani, când fabrica a fost cumpărată de omul de afaceri Lucian Nicolae Gârbacea, care a deţinut 50,9% din acţiuni, un alt acţionar semnificativ fiind SIF Transilvania cu 45,21%.

Cu trecerea anilor, declinul uzinei Hidromecanica era tot mai evident. Astfel s-a ajuns ca, după ce în 2009, cifra de afaceri a companiei era de 9,4 milioane de lei şi pierderile de 14,8 milioane de lei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov să scoată la licitaţie platforma Hidromecanica. Între timp s-a ajuns la faliment şi toţi angajaţii au fost concediaţi.

Cel mai mare Mall din Transilvania şi cartier de blocuri în locul uzinei Tractorul

În locul Uzinei Tractorul a apărut Coresi Shopping Resort, cel mai mare Mall din Transilvania. Compania Immochan, divizia imobiliară a concernului belgian Auchan, a cumpărat terenul uzinei Tractorul cu 25 de milioane de euro.

A fost o investiţie de 60 de milioane de euro, cea mai mare a Braşovului din ultimii ani. Are 110 magazine şi a adus la Braşov branduri de renume mondial. Centrul are un Cinematograf multifuncţional cu opt săli din care cinci sunt 3D. Coresi mai are şi o zonă uriaşă de restaurante cu peste 2000 de locuri în interior şi alte 800, afară la terase.  Zona se întinde pe 3.500 de metri pătraţi.

Pe lângă Mall, tot pe platform uzinei Tractorul se mai construieşte un adevărat cartier cu 3.000 de apartamente. Acestea vor avea un preţ mai mic decât cel media pieţei, respectiv 750 de euro pe metru pătrat, faţă de 860 de euro metru pătrat. Immochan a bătut palma cu dezvoltatorul Avantgarden, renumit pentru construcţia de blocuri la Braşov. De aceea şi noul cartier se va numi Coresi Avantgarden. Primele 13 blocuri sunt aproape de finalizare. Blocurile vor avea între trei şi cinci etaje, iar primele apartamente vor fi gata la finele acestui an. Blocurile vor avea locuri de joacă exterioare, dar ca noutate şi interioare deoarece la Braşov plouă cam mult. Toate apartamanetele vor avea loc de parcare şi beci inclus în preţ. De asemenea compania va pune la dispoziţie spaţii şi pentru construirea unei şcoli şi a unei grădiniţe de către autorităţile locale. Această investiţie va depăşi 100 de milioane de euro.

Uzina Tractorul a fost cea mai mare din Braşov, după Steagu Roşu, actual Roman SA. Uzina a luat fiinţă în 1925 şi a fost iniţial fabrică de avioane numită IAR Braşov. În 1946 ruşii au confiscat utilajele ca despăgubiri de război, iar uzina a fost orientată spre fabricarea de Tractoare. În anul 1990, uzina Tractorul avea 23.000 de angajaţi, iar după 1990, a intrat într-un lent proces de privatizare. Uzina Tractorul a fost închisă în 2007, după ce a intrat în lichidare judiciară. Mai avea doar 1.900 de angajaţi.

Hotel şi magazin Lidl în locul fabricii de ciocolată

Fabrica de ciocolată de la Braşov a fost rasă şi ea de pe faţa pământului. Deşi a rezistat bombardamentelor nu a putut supravieţui în capitalism. Terenul a fost cumpărat de compania Lidl. În solicitarea făcută de noul proprietar se menţionează că în locul fabricii se vor ridica un hotel şi mai multe spaţii comerciale. Zona este una extrem de bună, fiind situată la mai puţin de 10 minute de mers pe jos de centrul Braşovului. Hotelul va avea patru etaje, săli de conferinţă, dar şi o parcare de 160 de locuri. Pe terenul fostei fabrici de ciocolată vor fi mai multe spaţii comerciale. Într-unul dintre ele va funcţiona un supermarket Lidl, iar restul vor fi închiriate. Reprezentanţii Lidl nu au făcut publice detalii despre compania care va construi hotelul, dar întreaga investiţie ar urma să fie finalizată cel târziu la începutul anului 2018. 

Istorie de peste 100 de ani

Fabrica de Ciocolată de la Braşov  a avut  o istorie de 115 ani, iar denumirea ei a fost schimbată de mai multe ori. Prima unitate a fabricii de ciocolată a luat fiinţă în 1900 pe strada Alexandru Ioan Cuza, la doar câteva sute de metri de primăria de azi şi de parcul central. Aici se producea în principal ciocolată folosită la prăjituri, dar şi bomboane. În anul 1925, a fost construită o a doua unitate, de către fraţii Stollwerk, din Bratislava. Această a doua fabrică producea specialităţi de ciocolată renumite în întreaga Europă. Fabrica a fost redenumită Hess şi a ajuns să producă de la 258 de tone de ciocolată la 1021 de tone. În anii de glorie au fabricii director a fost Hans Hintz un apropriat al familiei regale. Chiar Regina Maria a vizitat fabrica de la Braşov. 

După venirea comuniştilor la putere, ambele unităţi au fost naţionalizate. Au fost unite, iar în perioada 1948-1954 fabrica a purtat denumirea de „Dezrobirea“. După 12 ani, în 1966, denumirea fabricii de ciocolată este schimbată din nou şi devine „Cibo“,  nume pe care avea să îl păstreze până la Revoluţie. În 1990, fabrica devine societate pe acţiuni si se transformă în „Poiana – Produse Zaharoase S.A“. Sub această denumire s-au lansat câteva dintre cele mai cunoscute mărci de dulciuri româneşti: „Poiana“, „Silvana“, „Smash“, „Suchardine“ sau „Sugus“.

În 1994, fabrica este cumpărată de Compania Multinaţională Kraft Foods şi redenumită după numele proprietarului. S-au investit atunci pentru modernizarea fabricii 30 de milioane de dolari. În total, la fabrica de la Braşov au fost produse 25 de sortimente de dulciuri şi ciocolată. Fabrica a funcţionat până în anul 2009, când compania a mutat producţia în Bulgaria. În 2013 „Kraft Foods România“ şi-a schimbat numele în „Mondelez România“. Compania Kraft Foods a anunţat încă din 2008 că va închide fabrica de la Braşov. Începând cu vara lui 2009, cei 440 de angajaţi au fost disponibilizaţi în etape. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările