De unde vine expresia „peste şapte mări şi şapte ţări“ şi ce simbolizează de fapt cifra magică „şapte“ - explicaţia specialiştilor

Cele şapte mări semnifică o călătorie în jurul pământului. FOTO mail.hdwallpaper.ro

Expresia „peste şapte mări şi şapte ţări“, pe care cu toţii am auzit-o mai ales în basme, mai puţin fosită acum în viaţa de zi cu zi, are atât conotaţii religioase, cât şi magice. A fost folosită pe întreg mapamondul din cele mai vechi timpuri.

Expresia a fost iniţial mai scurtă: „A călători peste şapte mări“ şi a fost folosită de toate popoarele antice ale lumii. O regăsim în toate culturile, de la cea hindusă, persană sau romană şi până la cea chineză. La noi, expresia a fost modificată şi a devenit „A călători peste şapte mări şi şapte ţări“; semnifică a atinge imposibilul, a atinge un ţel ce părea imposibil sau a călători până la capătul pământului.

Cifra magică şapte

Puţini ştiu că această cifră este foarte importantă şi considerată magică. De ea se leagă multe dintre minunile lumii. Cifra şapte reprezintă numărul de zile în care Dumnezeu a făurit lumea, este cifra abundenţei în Biblie, reprezintă numărul de coline ale Romei, dar şi numărul de zile dintr-o săptămână. Tot cifra şapte ne duce cu gândul şi la numărul minumilor lumii.

O altă explicaţie a cifrei şapte este aceea că arată unirea divinităţii şi lumea şi ar reprezenta o sumă dintre cifra 3, Sfânta treime (Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt) şi cifra patru, care reprezintă cele patru puncte cardinale.

Potrivit www.stiintasitehnica.com, cea mai veche menţiune cunoscută a celor „şapte mări” vine de acum 4.300 de ani (2.300 î.Hr.), din anticul Sumer. Termenul apare ca o referire la cele şapte râuri ce se uneau pentru a forma fluviul Oxus (denumirea antică a fluviului Amudaria sau Amu) din centrul Asiei.

Care sunt cele şapte mări

Expresia de cele şapte mări are şi o conotaţie geografică, dar mările reprezentate în expresie diferă. Unui geografi spun că cele şapte mări s-au format reunind Marea Adriatică, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Caspică, Marea Arabiei, Golful Persic şi Marea Roşie.

Cele şapte mări care defineau un drum până la capătul lumii s-au tot schimbat în funcţie de poporul care a folosit expresia. Omul de cultură Petru Mihai Sacu explică pe blogul său detaliat acest lucru.

Odată cu descoperirile geografice din perioada 1450-1650, cele şapte mări care făceau ocolul pământului au fost considerate: Oceanul Arctic, Oceanul Pacific, Marea Mediterană, Marea Caraibelor, Oceanul Indian, Golful Persic, Marea Chinei, precul şi apele din estul şi vestul Africii.

Potrivi www.stiintasitehnica.com, în opinia geografilor de astăzi cele şapte mări sunt: Atlanticul de Nord – parte a Oceanului Atlantic mărginită de America de Nord şi de partea nord-estică a Americii de Sud la est, şi de Europa şi de nord-vestul Africii la vest, Atlanticul de Sud – partea sudică a Atlanticului de la Ecuator până în apropierea Antarcticii, Pacificul de Nord – partea nordică a Pacificului, de la Ecuator la Oceanul Arctic, Pacificul de Sud – segmentul sudic al Pacificului, ce se întinde de la Ecuator până în apropiere de Antarctica, Oceanul Arctic – cea mai mică dintre cele şapte mări, Oceanul Sudic – cunoscut şi ca Oceanul Antarctic, constând în părţi ale oceanelor Pacific, Atlantic, Indian şi mările tributare acestora (este cel mai nou ocean al lumii, recunoscut de Organizaţia Hidrografică Internaţională în anul 2000) şi Oceanul Indian – ocean ce străbate peste 10.000 de kilometri din sud-vestul Africii până în Australia.

Semnificaţiile de astăzi ale expresiei

Dincolo de religie şi istorie, astăzi expresia este folosită în sensul de atinge imposibilul şi o regăsim mai ales în literatură. „A călători peste şapte mări şi şapte ţări înseamnă de fapt a atinge imposibilul, a ajunge până la capătul lumii. La noi expresia se foloseşte şi atunci când cineva explică cum a reuşit să obţină un lucru extrem de greu, că a făcut totul pentru a atinge un ţel, că este gata să depună eforturi supraomeneşti pentru a realiza ceva. Expresia este des întâlnită în poveşti şi basme, unde eroii au puteri supranaturale şi reuşesc să obţină lucruri pe care pământenii nu reuşesc că le atingă“, explică Mioara Şupeală, profesor de limba română.

Pe aceeaşi temă:

De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor

No, de ce vorbesc ardelenii molcom? De unde vin celebrele expresii „ioi“, „tulai, Doamne!“ sau „musai“, de ce în Ardeal se bea „cafia“ şi întâlnirile sunt la „ora doi“