Dan Şova mută din pix autostrada Piteşti-Sibiu. Ministrul susţine o variantă prin Braşov

România are acum mai puţin de 250 de kilometri de autostradă FOTO Adevărul

Dan Şova a propus ca închiderea Coridorului IV Pan-european rutier să fie făcută pe tronsonul Braşov – Sibiu, şi nu pe Piteşti – Sibiu, aşa cum  era stabilit. Între timp, autorităţile braşovene îşi fac planuri de investiţii, iar Uzina Dacia, care ar fi afectată de această mutare, prevesteşte un dezastru economic.

Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, susţine construirea autostrăzii Sibiu-Braşov în detrimentul Sibiu-Piteşti, deşi ultima variantă este agreată de
Comisia Europeană şi finanţată totodată din fonduri europene.

Concret, potrivit planurilor ministrului Şova, traseul autostrăzii Braşov-Sibiu, cu o lungime de aproximativ 134 de kilometri, s-ar suprapune cu cel al autostrăzii Transilvania (A3) de la Braşov la Făgăraş, iar de la Făgăraş la Sibiu se va suprapune cu un drum expres, proiect al Consiliului Judeţean Braşov, pentru care s-au făcut deja studiul de fezabilitate şi exproprieri. Astfel, costurile ar fi, din start, mai mici, faţă de tronsonul Piteşti – Sibiu care ar închide coridorul pe Valea Oltului. Potrivit studiului de fezabilitate, autostrada Piteşti-Sibiu, cu o lungime de 116 kilometri, costă 3,2 miliarde de euro.

Ministrul Dan Şova a încercat să susţină tronsonul Sibiu – Braşov şi la reuniunea pe infrastructură desfăşurată la Tallinn în urmă cu trei săptămâni. Atunci, Comisia Europeană a respins ideea unei autostrăzi între Braşov şi Sibiu şi a sugerat un tren de mare viteză în următorii 20 de ani. Reprezentanţii Guvernului şi-au susţinut însă din nou punctul de vedere, iar Comisia Europeană a spus că va da un răspuns clar până la finele acestui an.

Argumentele Ministrului

Primul argument pe care Dan Şova îl invocă este că varianta Braşov-Sibiu este de patru ori mai ieftină decât Piteşti-Sibiu. Al doilea argument al ministrului este că toţi banii europeni alocaţi pentru autostrăzi în exerciţiul bugetar 2014-2020 ajung la trei miliarde de euro, adică mai puţin decât ar costa doar Piteşti-Sibiu.

„Trebuie să închidem Coridorul IV, scopul nostru este să ajungem de la Nădlac la Constanţa pe autostradă. De la Sibiu la Piteşti, cea mai ieftină variantă este 3,2 miliarde euro. De la Sibiu la Braşov, cea mai scumpă variantă este 900 de milioane de euro. Dacă facem numai Sibiu – Piteşti, n-avem bani s-o terminăm din banii europeni şi nici fizic n-o terminăm până în 2020“, a declarat minstrul Dan Şova. Acesta a menţionat că el a propus construirea autostrăzii Piteşti – Sibiu după 2020. 

La Braşov se fac planuri

Autorităţile de la Braşov sunt şi mai optimiste şi spun că, potrivit unor surse, Comisia Europeană va accepta traseul Sibiu-Braşov şi că anul viitor chiar poate începe construcţia. „Lucrările pot începe chiar din primăvară. Practic, unul dintre tronsoane, Braşov – Făgăraş, este identic cu cel al autostrăzii Transilvania, iar de la Făgăraş la Sibiu se va merge pe traseul drumului expres care era în proiect şi pentru care există documentaţie“, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Mihai Popa.

Nemulţumiri la Dacia

Mutarea autostrăzii de la Piteşti la Braşov loveşte puternic în cea mai importantă uzină din sudul ţării: Dacia de la Mioveni. Ieri, sindicaliştii de la Dacia au avut mai multe discuţii cu privire la efectele acestei mutări, dar şi la efectele regionalizării şi chiar iau în calcul un protest de amploare. „Mutarea autostrăzii este unul dintre motivele pentru care am dezbătut şi o vom mai face în următoarele zile. Noi aştepăm două autostrăzi: Piteşti – Sibiu şi Piteşti – Craiova ca să putem avea aceiaşi furnizori cu Ford“, a declarat Nicolae Pavelescu, liderul sindicatului Automobile Dacia.

Mutarea-un dezastru pentru uzină

Nici conducerea Dacia Mioveni nu este încântată de propunerea lui Şova. „Mutarea ar fi un dezastru pentru Uzina Dacia. La ora actuală, noi livrăm pe coridorul Piteşti – Vâlcea – Sibiu – Nădlac 220.000 de autoturisme anual. Să împărţim această cifră la maxim şapte vehicule, atâtea câte intră pe un trailer, şi rezultă circa 40.000 de trailere care vor trebui să meargă în continuare pe acest traseu chinuit. Nu ştiu ce vor cu această încercare şi de ce au luat în calcul o schimbare a traseului fără să ţină cont de deserviciul pe care l-ar face Uzinei Dacia şi economiei româneşti. Renunţarea la autostrada Sibiu –Piteşti se va simţi în preţul final al autoturismelor noastre şi, în cele din urmă, noi, Dacia, şi noi, ca economie, vom avea de pierdut în faţa concurenţei“, a declarat Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia.

Contraargumentele prefectului de Argeş

Propunerea ministrului Dan Şova nu le sperie însă pe autorităţile judeţului Argeş, care au contraargumente la justificarea ministrului pentru schimbarea traseului. Dacă Dan Şova vorbeşte de un cost foarte ridicat în cazul autostrăzii Sibiu – Piteşti, prefectul Cristian Soare aminteşte că 85% din fonduri vin de
la Uniunea Europeană (UE) şi că autostrada Sibiu – Piteşti este un proiect prioritar al UE.

Deşi ministrul Dan Şova argumentează schimbarea traseului coridorului prin prisma costului foarte mare pe kilometru al unei autostrăzi pe Valea Oltului, prefectul de Argeş spune că, din contră, nu varianta Sibiu – Piteşti este cea mai costisitoare, ci varianta Sibiu – Braşov, întrucât, prin Braşov, lungimea traseului total s-ar mări, şi, în concluzie, am avea parte de o rută ocolitoare, nu de o autostradă. Cristian Soare vine cu lămuriri liniştitoare pentru cei care-şi fac griji că Argeşul va pierde investiţia şi precizează că traseul iniţial este bătut în cuie încă din octombrie.

„ Nu vreau să intru în contradicţie cu ministrul Şova, dar pot să spun că luna trecută, între 16 şi 18 octombrie, la Tallinn, în Estonia, a avut loc o reuniune unde s-au pus bazele noii politici de finanţare pentru dezvoltarea acestei reţele. La reuniune s-a stabilit în mod clar ca traseul Coridoului IV rutier să fie cel convenit iniţial: Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Nădlac, şi nu cel cu deviere prin Braşov. Pentru tronsonul Piteşti – Sibiu, România va beneficia de un surplus de 1,2 miliarde de euro la fondurile de coeziune deja prevăzute. Sper că autostrada Piteşti - Sibiu să fie gata până în 2016“, a declarat Cristian Soare.

Braşov-Comarnic, în buget pentru anul viitor

Potrivit proiectului de lege pentru bugetul pe 2014, autorităţile au prevăzut, la capitolul Transporturi, o sumă de 400 de milioane de lei care nu va putea fi repartizată sau utilizată în alte scopuri decât pentru tronsonul de autrostradă Braşov-Comarnic. Banii vor fi folosiţi pentru exproprieri. Practic, Autostrada Braşov-Comarnic este prima din România care se va construi în regim de concesiune pe 30 de ani, pe banii constructorului.  Trei mari asocieri de firmă au rămas în cursa pentru construcţia autostrăzii: Vinci (Franţa) – Strabag (Austria) – Aktor (Grecia), Impregilo – Salini (ambele din Italia) şi UMB – Tehnostrade (România). Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 15 noiembrie. Autostrada ar trebui să fie gata în 2016.