Cum au evoluat tradiţiile de Crăciun. De la apariţia bradului şi a curcanului, până la „Crăciunul de-a gata“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum s-au schimbat tradiţiile de Crăciun FOTO adevărul
Cum s-au schimbat tradiţiile de Crăciun FOTO adevărul

În urmă cu un secol şi jumătate, familiile înstărite din Ardeal împodobeau deja brazi. La cumpăna dintre secolele XIX şi XX a apărut şi curcanul, ca preparat de Crăciun. Acum, tot mai mulţi români preferă să cumpere tot ce au nevoie, în locul preparatelor făcute acasă

Obiceiurile de Crăciun s-au schimbat mai mult în ultimii 50 de ani decât în multe secole. Modificările importante au început în România în secolul al XIX-lea, odată cu adoptarea obiceiului împodobirii bradului. 

Muzeograful Ovidiu Savu, de la Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov, dezvăluie cum era sărbătorit Crăciunul în familia celui care a compus imnul naţional. 

„Din documentele pe care le-am citit şi, mai ales, din discuţiile pe care le-am purtat cu Lucia Bunaciu, strănepoata compozitorului Iacob Mureşianu, am aflat că familia a început să împodobească brazi de Crăciun în partea a doua a secolului al XIX-lea. În mediul rural se împodobeau merii sau alţi pomi existenţi în curte”, a dezvăluit Ovidiu Savu

Semnificaţia Crăciunului, modificată, în timp

Muzeograful spune că sărbătoarea avea o cu totul altă însemnătate în acea vreme. 

„Semnificaţia era diferită de tot ce se întâmplă astăzi, când cumpărăturile sunt extrem de importante de Crăciun. Se făceau şi atunci cadouri, dar era vorba de lucruri folositoare şi nimeni nu primea mai mult de un cadou. 

Doamna Bunaciu ne povestea cu nostalgie de perioada interbelică, dar, din ce spunea, tradiţia era din jurul anului 1900: curcanul făcut la cuptor, un obicei adus din Vest, nu lipsea niciodată de Crăciun, dar nelipsite erau şi produsele neaoşe, cum sunt preparatele din porc. Un alt obicei de import al familiei era salata boeuf”, a mai spus Ovidiu Savu. 

Rudele, nelipsite de Crăciun

Cel mai important de Crăciun era timpul petrecut cu rudele din localităţi îndepărtate. „La Mureşeni veneau rudele de la Cluj, de la Blaj, veri şi verişoare cu care sărbătoareau Crăciunul cu colinde. Acum câţiva ani mergeam încă la Lucia Bunaciu să o colindăm, dar ea ştia mult mai multe colinde, dintre care unele din zona Blaj şi altele din jurul Clujului, pe care noi nu le ştiam. 

În casa care adăposteşte acum muzeul veneau mulţi copii şi cete de tineri la colindat, dar nu primeau bani, ca azi, ci fructe, cozonac şi dulciuri. Covrigii, merele şi nucile erau cele mai dorite cadouri de către cei mici”, povesteşte muzeograful. 

Mureşenii nu îi uitau nici pe cei apropiaţi cu care nu puteau petrece sărbătorile împreună. Mulţi din copii făceau şcoala la Viena sau la Leipzig şi cei de acasă le trimiteau prăjituri şi cozonaci la pachet şi primeau telegrame de mulţumire şi felicitare pentru Crăciun. 

Artificii şi lumânări în brad, în perioada comunistă

În perioada comunistă, în urmă cu o jumătate de secol, într-un sat din Ardeal, obiceiurile nu erau mult diferite. Tanti Maria ne spune că Ajunul Crăciunului era cel mai aşteptat. 

„Bradul era împodobit cu turtă dulce şi bomboane. Aveam şi o instalaţie, pe care abia aşteptam să o vedem cum luminează, dar, în primii ani, îmi amintesc că foloseam artificii şi lumânări. Întâi veneau copiii la colindat, după care cei tineri şi, la sfârşit, bătrânii. Era o mare bucurie pentru noi, că putea sta până după miezul nopţii”, povesteşte femeia. 

După o perioadă în care adulţii ţineau post, de Crăciun masa era plină cu tot felul de bunătăţi. „Porcul se tăia cu câteva zile înainte de Crăciun, iar toba, cârnaţii, caltaboşii şi carnea erau proaspete, iar sarmalele erau aşteptat de toată lumea. Mirosea a cozonaci peste tot în sat”, îşi mai aminteşte tanti Maria, care mai spune că băiţeii mergeau la colindat şi primeau bani. 

Astăzi avem „Crăciunul de-a gata”

Astăzi, numărul colindătorilor este foarte mic. Mulţi preferă să se strângă cu cei dragi şi să vadă colindătorii la televizor, iar numărul cadourilor este destul de mare. 

„În multe familii există câte un singur copil. Acesta primeşte cadouri şi de la părinţi, şi de la bunici şi din diverse alte părţi. Nici bucuria nu mai este atât de mare pentru micuţi cum era pe vremuri. Ca să nu mai zic că multă lume cumpără totul de-a gata sau chiar merge să petreacă sărbătorile la munte sau departe de casă şi se pierd toate tradiţiile”, crede Maria.   

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Ce li se pregătea revoluţionarilor de la Timişoara în 21 Decembrie 1989. Decizia care a declanşat Revoluţia la Braşov

Pomii de Crăciun instalaţi la Râşnov au fost furaţi repetat, până când edilii s-au lăsat păgubaşi

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite