Cinci secole de la ridicarea bisericii Sf. Nicolae din Zărneşti. Lăcaşul de cult a fost ctitorit de Neagoe Basarab

Cinci secole de la ridicarea bisericii Sf. Nicolae din Zărneşti. Lăcaşul de cult a fost ctitorit de Neagoe Basarab

BIserica este a treia zidită din piatră din Ţara Bârsei

Biserica Sfântul Nicoale din Zărneşti a împlinit, în decembrie 2015, cinci secole de atestare documentară. La eveniment a participat şi mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza. Ctitorul Bisericii Sfântul Nicolae din Zărneşti este domnitorul Tării Româneşti Neagoe Basarab, care a facut aceasta danie la 1515.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din motive neelucidate până în prezent, în pisanie este trecut alt nume: „Ziditu-s-au această Sfântă Biserică a Zărneştenilor de Domnul Voivod al Ţărei Româneşti: Ioan Vasile şi Voivodeasa Ecaterina cu coconii lor: Constantin, Maria, Nicolae, George, Joiţa, Petre, Petre, Dimitrie, cu tot neamul lor. A se ştii că am dat noi aceste numite Sfintei Biserici Zernescilor, ca să fie de pomenirea noastră şi a copiilor noştri şi mai ales a nu se atinge de dânsele partea poliţiei, căci noi am dat a avea preoţii datorie a ne pomeni după cum e legea noastră, la anul 1515 spre veşnică pomenire. Pomeneste Doamne pre răposaţii robii tăi…”.

Marele istoric Nicolae Iorga credea că biserica, pe locul pe care s-a construit la 1515 şi mai apoi s-a reparat la 1810, vine din timpuri vechi, de la un domn român. Se pare că biserica iniţiala avea dimensiuni destul de mici. Cum numărul locuitorilor s-a marit de peste cinci ori, dimensiunile bisericii erau improprii scopului.

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, biserica era terminată, ea fiind lipită în zona pronaosului de Paraclis. În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că, în urma bătăliei de la 1690, de la Zărneşti, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale căror ziduri din cărămidă şi piatră au ramas la locul lor.

Se crede că, la înălţarea acestui lăcaş de cult ar fi fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Ţării Româneşti, respectiv înaintaşul lui Constantin Brâncoveanu, Şerban Cantacuzino. Unele danii făcute acestei biserici veneau şi de la autorităţile braşovene. Astfel, la 1574 s-au dat 2 florini. În anul 1577 s-au dat de asemenea 10 florini pentru clopote.

La anul 1580 biserica e înzestrată cu alte moşii provenite de la credincioşii ortodocşi. Repararea şi completarea are loc în anul 1810 la initiaţiva protopopului Bratu Baiul cu sprijinul locuitorilor. Cu ocazia acestei lucrări, biserica capăta un plan tricane care imită Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. Tot de atunci datează catapeteasma şi turnul mare al clopotniţei de secţiune pătrata, cu ziduri foarte groase, anexat pe părţile din spatele pronaosului.

Pe frontonul principal a fost montată o placă comemorativă cu următoarea inscripţie: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, înnoitu-s-au de al doilea această sfântă biserică a Zărneştilor la anul 1810, în zilele prea înaltului împărat Frantiscus cel dintâi, cu silinţa şi cheltuiala ctitorilor mai jos arătaţi: protopop Bratu Baiul, Neacşa, erei Stan Craciun, erei Ioan…”.

Paraclisul, ca şi toată biserica au fost repictate, astfel:

  • în anul 1872, Paraclisul şi picturile murale au fost realizate de zugravii Alexandru, Nicolae şi Pantelimon;
  • în anul 1910, de către Gavril Andronescu, de loc din părţile Branului, stabilit ulterior în Zărneşti;
  • în anul 1964 – 1965, lucru consemnat în înscrisul din tinda bisericii: „Zugravitu-s-a această Sfântă biserică în anul mântuirii 1964 – 1965 de către pictorul Iosif M. Vasu, ajutat de Vasile Muntean şi Leca Aurel”.

Mai menţionam pisania de la 1515, al cărui original se afla la Academia Româna. După acesta s-au făcut trei copii: una la 1804, de către logofatul Mihail Munteanu; alta la 1881, aparţinând lui Constantin Ioanoviciu, aflată la arhiva Protopopiatului din Zărneşti, iar ultima făcuta în 1973 de către Vasile Gaimar, odată cu hramul bisericii.

În perioada 1992 – 1995 s-au facut reparaţii la toata biserica, înlocuidu-se complet acoperişul şi tencuiala exterioară, instalaţia electrică, dotându-se cu paratrăznet. A fost confecţionat sistemul de asigurare la ferestre şi au fost dublate ferestrele, a fost reparată podeaua şi s-a realizat drenarea exterioară.

Această biserică a intrat în patrimoniul naţional ca a treia biserică din piatră construită în Ţara Bârsei. Monumentul de artă veche medievală este înscris în lista de patrimoniu a Academiei Române. Este cea mai veche biserica din oraşul Zărneşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările