Cinci locuri de vis pe care trebuie să le vezi când ajungi în Ţinutul Secuiesc. Peştera din tavanul căreia picură „aur“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă ajungeţi în Covasna sau Harghita ar fi indicat să nu rataţi câteva atracţii turistice unice. Puteţi vedea locul în care se spune că ar fi trăit Ileana Cosânzeana, lacul cu cea mai curată apă din România, peştera Viagra sau cea din pereţii căreia curge aur.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile Tuşnad. Cu câteva mii de ani în urmă, în acest loc era un munte vulcanic. Părerile sunt  împărţite în privinţa anului ultimei erupţii, aceasta având loc cam cu 30 000 – 40 000 de ani în urmă. Ulterior, în craterul format s-a acumulat apă din precipitaţii şi aşa a apărut lacul. 

Lacul Sfânta Ana este una dintre cele mai importante atracţii naturale ale Ţinutului Secuiesc, fiind unicul lac din Europa Central-Estică format pe fundul craterului unui vulcan stins. Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 949-950 de metri. Deşi în trecut se vorbea că în unele locuri lacul atinge şi 12 metri adâncime, ultimele măsurători arată că adâmcicea maximă este de 6,3 metri.

Lacul are şi câteva ciudăţenii unice. Nivelul apei nu creşte şi nu scade niciodată deşi lacul nu are izvoare şi este alimentat doar de apa de ploaie. Lacul are forma unei palete de pictor. Puritatea apei este foarte apropiată de cea a apei distillate. Are doar  0,0029 ml minerale.

Cetatea Slăninilor de la Dârjiu

Satul Dârjiu mai numără acum în jur de 1.000 de locuitori. Aceştia păstrează cu sfiinţenie o tradiţie de sute de ani, din vremuri în care nimeni nu auzise de frigidere. Biserica Fortificată din sat are încăperi de peste cinci metri înălţime, cu ziduri groase care o fac să fie o adevărată oază de răcoare chiar şi în cele mai călduroase zile ale verii. Aici, sătenii îşi depun proviziile de sute de ani, de la slănină afumată, ciolane sau carne. Din acest motiv biserica a fost denumită şi Cetatea Slăninilor şi atrage anual mii de turişti curioşi să vadă obieceiurile zonei.  

Cetatea slăninilor din satul Dârjiu din Harghita

În funcţie de cât de înstărită era, fiecare familie are un anumit număr de cuie în cetate. Acestea se transmit din generaţie în generaţie şi nu se vând nici pentru toţi banii din lume. Sătenii sunt mândrii de cuiele lor şi, deşi, au acasă acum frigidere folosesc şi acum cetatea pe post de cămară.

Valea Zânelor şi Cetatea unde a trăit Ileana Cosânzeana

Cetatea dacică din Valea Zânelor este una dintre cele mai bine conservate din România. Potrivit site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor, primele săpături arheologice au fost iniţiate de cercetătorul clujean Alexandru Ferenczi în anii 1942-1943, care a reuşit să dezlege o parte din tainele cetăţii şi să demonstreze că cetatea a fost construită în epoca dacică. Cercetările au arheologice au continuat până în 1968, când cetatea a fost abandonat, dar a fost răvăşită de căutătorii de comori dornici de îmbogăţire.

Marea parte a zidurilor a fost scoasă la iveală în 1995, după ce o furtună puternică a pus la pământ o întreagă pădure. Începând cu anul 1998 săpăturile au fost reluate de un grup cercetări din mai multe judeţe. Aici s-au descoperit bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I î.e.n. De ce au ales dacii această zonă pentru a construi cetatea este simplu. Era uşor de apărat deoarece pe o parte este o prăpastie şi duşmanii se puteau apropia cu greu. În plus,  în zonă au găsit piatră din belşug şi alte materiale de construcţie. Cetatea dacică a avut cinci terase cu ziduri groase de piatră.

Legenda spune că cetatea din Valea Zânelor a fost ultimul loc de refugiu al lui Decebal, după ce a fost învins de romani. Se spune că aici a stat ultima oară conducătorul dac înainte să moară.

Cetatea Zânelor

O altă legendă spune că spune că în Valea Zânelor ar fi trăit Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă dintre pământence care a inspirat mai multe basme.

Cetatea dacică din Valea Zânelor a devenit ţinta căutătorilor de comori, dar până acum nimeni nu a găsit aurul ascuns. Se spune că în zidurile cetăţii ar fi ascunsă o comoară uriaşă pe care chiar dacii au fi lăsat-o acolo. Legenda merge mai departe şi spune că doar odată la şapte ani poarta secretă spre cuferele pline cu aur se deschide pentru o singură noapte. Până acum nimeni nu a găsit comoara, chiar dacă mulţi au căutat-o. 

Peştera Viagra, cea mai mare mofetă naturală din Europa

Peştera Puturosu, denumită aşa după mirosul pe care îl emană sulful, este situată la 1.052 de metri altitudine în judeţul Covasa în masivul cu acelaşi nume. Are o lungime de 14 metri.  Este cunoscută ca şi cea mai mare mofetă naturală din Europa datorită concentraţiei mare de sulf. Specialiştii spun că emană gaze cu bioxid de carbon la un debit de 3.000 mc în fiecare zi. Din cauza sulfului pereţii eu sunt galbeni. Chiar şi Împărăteasa Maria Teraza a recunoscut proprietăţile locului şi chiar ar fi dat ordin să se construiască o instalaţie care să capteze gazele. Din păcate aceasta a fost distrusă de mult.   

După primul război mondial medicii au început să-i recunoască proprietăţile terapeutice. Şi astăzi mulţi dintre vizitatorii grotei Puturosu vin aici în scopt medical. Terapia cu sulf are efecte terapeutice mai ales în bolile cardiovasculare şi de natură reumatică, dar este un tratament natural eficient şi împotriva alergiilor şi bolilor de piele. De asemenea, localnicii mai spun că bărbaţii trebuie să ajungă măcar odată aici deoarece sulful este o adevărată Viagra naturală. 

Peştera Puturosu

Peştera Puturosu este situată lângă staţiunea Băile Balvanyos din judeţul Covasna.Ca să ajunge la grotă trebuie să porniţi de la hotelul Best Western din Balvanyos. De aici există indicatoare care vă vor îndruma, iar drumul se parcurge în aproximativ 30 de minute. Pe traseu veţi da şi de un urcuş mai greu, dar este o porţiune scurtă. Dacă obosiţi pe drum sunt bănci pe care vă puteţi odihni. Peştera se poate vizita în siguranţă. La intrarea în grotă sunt băncuţe şi un bazin de sulf, dar totul este aerisit şi nu este niciun pericol. 

Peştera din care picură aur

Peştera Şugău are o lungime de un kilometru şi are patru etaje. Nu se poate vizita în totalitate, fiind disponibil un singur nivel şi un traseu turistic de 150 de metri. Peştera este renumită datorită galeriilor ei foarte strâmte şi a formaţiunilor unice în România. Aici se pot admira stalactite conice, stalagmite sau stalpi cu guler. Galeria principal are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima dintre ele se poate vedea cu adevărat formele săpate de natură în stâncă denumite sugestiv după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei.

Peştera Şugău este situată în Munţiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Esta una dintre peşterile reprezentative din Masivul Central al Carpaţilor Orientali. 

image

Nimeni nu ştie când a fost descoperită intrarea în peşteră, dar este clar că aceasta are o vechime de câteva secole. În peşteră este prezent permanent un curent de aer care şuieră continuu fapt care a dat şi demumirea de Şugău. Cei mai superstiţioşi spun că zgomotul ar fi făcut de fapt de spiritele celor care s-au rătăcit şi au pierit în trecut în peşteră în căutare de aur.

Peştera este exploatată ca destinaţie turistică încă din 1943 când Composesoratul din Valea Strâmbă a dat ordin să se facă lucrări pentru ca intrarea în subteran să fie vizibilă. A fost construită chiar şi o cabană unde turiştii să se poată odihni, dar aceasta a fost distrusă de un incendiu.

Celebră o fac şi legendele care circulă de secole şi care spun că aici din pereţii peşterii picură aur. Se spune că odată la şapte ani se umplu trei găleţi cu aur, dar până acum nimeni nu a reuşit să se îmbogăţească. Se mai spune că doar cei aleşi pot găsi aurul, iar acesta poate fi adunat odată la şapte ani, doar în vinerea dinainte de Rusalii. Nimeni nu a reuşit însă să găsească mult râvnitul aur deoarece nu se ştie când încep şi mai ales când se termină cei şapte ani.

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite