Cele mai frumoase trasee montane din Braşov. Muntele Tâmpa, Piatra Craiului şi Masivul Piatra Mare oferă privelişti de vis

Cele
mai frumoase trasee montane din Braşov. Muntele Tâmpa, Piatra Craiului şi
Masivul Piatra Mare oferă privelişti de vis

Masivul Piatra Craiului este locul unde găsiţi cele mai frumoase privelişti. FOTOArhivă.

Că Braşovul este un judeţ de munte nu mai este demult un secret. Turiştii trebuie să ştie că aici pot găsi unele dintre cele mai frumoase şi mai spectaculoare trasee montane din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Braşovul  oferă variante atât turiştilor mai puţin experimentaţi în ale muntelui, cât şi celor care au valenţe de adevăraţi alpinişti. Muntele Tâmpa poate fi explorat uşor şi are trasee atât pentru cei cu mult curaj, cât şi pentru turiştii care vor o plimbare în aer curat. Masivul Piatra Craiului este considerat o minune a naturii, dar nu oricine îl poate cucerii. Muntele Piatra Mare o feră privelişti suberbe atât vara, cât şi iarna.

Patru trasee la pas spre vârful Muntelui Tâmpa

Pentru a ajunge în vârful Muntelui Tâmpa, turiştii care vor să facă mişcare pot alege dintre patru trasee, cu grade diferite de dificultate: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor, traseul care pleacă din cartierul Răcădău şi Treptele lui Gabony.

Drumul Serpentinelor, traseu marcat cu triunghi roşu, este cel mai uşor şi are 800 de metri. Drumul porneşte de pe Aleea Brediceanu (aleea de sub Tâmpa), ajunge lângă telecabină, urcă apoi pe Drumul Serpentinelor şi ajunge la Restaurantul Panoramic şi pe Vârful Tâmpa.

Un alt traseu este Drumul Cavalerilor, marcat cu dungă albastră, care pleacă de la Bastionul Ţesătorilor şi duce pe vârful muntelui pe Şaua Tâmpei. Acest drum are doi kilometri lungime şi duce mai departe până în Poiana Braşov, dar traseul până la staţiune durează trei ore. Al treilea traseu pleacă de la Curmătura dintre Dealul Melcilor şi Tâmpa, apoi trece prin Şaua Tâmpei şi în final vârful muntelui. Are doi kilometri lungime şi este marcat cu triunghi albastru.

Cel mai greu traseu, cel marcat cu triunghi galben, este pe treptele lui Gabony (nobil maghiar care a donat mulţi bani pentru oraş). Este însă şi cel mai spectaculos.  Turiştii urcă în abrupt 167 de trepte din piatră prin pădure. Este nevoie de încălţăminte de munte sau măcar de adidaşi care să nu alunece. Drumul nu este unul uşor şi durează o oră. Efortul însă merită pe deplin. Din loc în loc printre copaci sunt luminişuri de unde se poate admira Braşovul în toată splendoarea lui. Există şi mese şi bănci pentru ca turiştii să se mai odihnească. Turiştii care aleg să urce pe Tâmpa pe jos trebuie să ştie că se pot întâlni cu urşi, porci mistreţi sau chiar vipere. Dacă nu se abat însă de la poteci sunt în siguranţă. Dorina Mihai spune că Tâmpa, înainte să fie un loc de promenadă, este o rezervaţie naturală. 

Masivul Piatra Craiului, o minune a naturii

Masivul Piatra Craiului este rezervaţie naturală şi renumită pentru frumuseţea ei. Celebră este zona denumită la Zăpaz, unde se ajunge urcând o jumătate de oră de la Refugiu Spărlea pe traseul la Lanţuri. La Zăpalz este considerată o minune a naturii şi este un mister nedesluşit de zeci de milioane de ani. Când ajungi acolo şi vezi săpăturile în munte prin care cerul mai albastru şi mai aproape de noi pământenii, nu poţi să nu îşi pui mai multe întrebări: Cum s-au format acele găuri în munte?, Ce semnifică ele? Şi Cum a fost posibil?. Răspunsul nu l-a găsit nimeni nici până astăzi, dar există câteva explicaţii care lasă însă liberă imaginaţia.

Începând cu primăvara acestui an turiştii vor avea la dispoziţie patru noi trasee amenajate pentru a admira munţii în toată splendoare lor.

Traseul nr.1 porneşte din partea nord-estică a parcului, de la Centrul de Vizitare al PNPC din Zărneşti, străbate o fâneaţă bogată în specii, apoi urcă spre Valea Crăpăturii, mărginită de habitate de stâncării până în Şaua Crăpăturii. De aici turiştii se pot îndrepta spre Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 6,4 km.

Traseul nr. 2 porneşte de pe Valea Râului Mare, pătrunde în Cheile Zărneştilor şi apoi străbate pădurea până la Cabana Curmătura, care constituie prilejul unui popas. De aici, vizitatorii vor urca spre vârful Piatra Mică, zonă cu o mare deschidere, un bun prilej pentru observarea zonei subalpine precum şi a peisajului parcului. În continuare, traseul coboară spre Poiana Zănoaga şi revine la Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 10,7 km.

Traseul nr. 3 porneşte din zona de sud a parcului, din localitatea Sătic (judeţul Argeş), urmând Valea Dragoslovenilor până la Cabana Garofiţa Pietrei Craiului. De aici vizitatorul urcă prin pădure ajungând la Cerdacul Stanciului, o formaţiune exocarstică spectaculoasă. De aici vizitatorul se va putea întoarce la cabana Garofiţa Pietrei Craiului. Traseul are o lungime de aproximativ 6,1 km.

Traseul nr. 4 porneşte din Dâmbovicioara (judeţul Argeş), traversând cheile Dâmbovicioarei unde este localizată şi cunoscuta Peştera Dâmbovicioara, urmând Valea Brustureţului până la cabana Brustureţ. De aici traseul urcă prin pădure, ajungând la refugiul Grind, situat la începutul urcuşului spre vârful La Om (Piscul Baciului), apoi vizitatorii mai bine antrenaţi pot urca spre vârful La Om pentru a observa zona subalpină şi alpină.

Panoramă de vis spre Masivul Piatra Mare

Turiştii care vin de la Braşov trebuie să se oprească şi la Dâmbu Morii, din DN1. De aici ajung într-o oră la Canionul 7 Scări, o minune unică în Europa. Drumul este uşor, dar extrem de relaxant şi cu provelişti de vis.

Turiştii care nu şi-au epuizat energia urcând la canion îşi pot continua drumeţia spre Vârful Piatra Mare, cu o înălţime de 1.628 de metri. Drumul nu este unul uşor şi este nevoie de echipament.

Drumul până la Vârful Piatra Mare mai durează cam două ore şi jumătate de la canion. Este un traseu dificil şi este nevoie de echipament de munte. Priveliştea însă este superbă. Se văd toată Ţara Bârsei
într-o parte şi Munţii Bucegi în cealaltă parte. Toate traseele sunt marcate. Aproape de vârf este Cabana Piatra Mare, unde turiştii pot înnopta, dacă este cazul. Este mai mult un refugiu, dar sunt 20 de paturi.

Unul dintre traseele din Piatra Mare care nu trebuie ratat este cel care trece prin Prăpastia Urşilor şi ajunge la Vârful Piatra Mare. Este un traseul dificil, dar care este accesibil şi iarna. Aici turiştii pot admira abruptul prăpastiei unde se spune că în vremurile în care în zonă nu exista traseu turistic se adunau zeci de urşi.

Un alt traseu spectaculos este de la canion, la Cabana Piatra Mare, la Peştera de Gheaţă şi coboară apoi spre Cabana Bunloc. Peştera de Gheaţă este la o altitudine de aproximativ 1.400 de metri, într-un mare bloc de calcar şi, dacă traseul nu ar fi marcat, cu siguranţă oricine ar trece pe lângă ea, fără să o observe. Nu este uşor de vizitat, deoarece trebuie să urci printr-o fisură îngustă, ce variază de la jumătate de metru până la maximum un metru şi jumătate. În peşteră nu există scări, aşa că trebuie să te sprijini de pereţi ca să poţi urca.

Peştera are 50 de metri lungime şi este nevoie de haine groase. Temperatura este de zero grade vara şi mult mai mică iarna, de aici şi denumirea de Peştera de Gheaţă. Intrarea este liberă. În apropierea Canionului Şapte Scări, pe un drum marcat, la 1.200 de metri altitudine se află Cascada Tamina. Are 21 de metri înălţime, iar ascensiunea spre ea este destul de dificilă, treptele de acces fiind distruse. Turiştii au nevoie de echipament profesional.

Pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Cele mai sălbatice şi spectaculoase trasee turistice din România la cota 2.535 metri, în Munţii Făgăraş

Trasee montane de vis în Slănic Moldova

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: