Ce puteţi vedea la Cetatea Făgăraş, unul dintre cele mai frumoase castele din lume. Atracţiile care i-au cucerit pe turişti

Cetatea Făgăraş are o istorie de peste 600 de ani şi a fost locul balurilor organizate de doamna Stanca, cetate de apărare, dar şi închisoare. Acum este muzeu şi merită vizitată. Este unul dintre cele mai frumoase castele din lume, potrivit jurnalistilor de la Hopper.

Cetatea era aproape necunoscută în urmă cu câţiva ani. S-au făcut însă investiţii şi o promovare susţinută, iar în 2016, numărul turiştilor care i-au trecut pragul a depăşit 130.000. A fost inclusă de renumitul site de turism Hopper într-un al celor mai frumoase castele din lume, fapt care a adus la Făgăraş şi mulţi turişti străini.

Cetatea are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Turiştii pot admira arhitectura cetăţii, dar pot vedea şi temutele obiecte sau camerele de tortură. Cetatea poate fi vizitată între orele 10.00 şi 19.00, iar un bilet costă 15 lei pentru aduţi şi 7 lei pentri copii. Turiştii pot vizita în acelaşi preţ şi Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“, care se poate mândri cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese.

Anul acesta vine cu mai multe noutăţi. Turnul Roşu, Turnul Temniţă, dar şi fosta Cramă vor putea fi vizitate pentru prima dată în istoria fortăreţei. Reprezentanţii Muzeului Ţara Făgăraşului vor să amenajaze în cetate şi un Muzeul dedicat Reginei Maria, unde să fie expuse obiectele donate de Casa Regală. În memoriile Reginei Maria, Castelul de la Făgăraş este comparat cu Castelul Bran, acolo unde se află acum o parte din patrimoniul regal ce ar putea fi adus la Făgăraş. Regina Maria a fost în la Făgăraş în 1921, când în cetate se afla un lagăr de comandament al ruşilor albi.

Atracţiile care îi fascinează pe turişti

O mare atracţie a cetăţii este garda formată din zece străjeri (pedestraşi cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi vor face schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică la ora 12.00. Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt copii fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul cetăţii din Făgăraş.

Anul trecut a fost redeschisă pentru prima dată după 50 de ani sala tronului, care are mai multe încăperi şi este impresionantă. Sala Tronului a fost amenajată aşa cum a fost ea în perioada de glorie a edificiului. Aici au fost primiţi zeci de regi şi regine din toată lumea. Au fost aduse 67 de zilţuri şi candelabra toate aparţinând stilului renascentist. Tot mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiţia s-a ridicat de 1,3 milioane de lei bani de la bugetul local.

La Făgăraş se poate vedea acum şi temutul instrument de tortură Fecioara de Fier, o cuşcă de metal, care avea în interior un sistem cu mai multe cuţite. În momentul în care cuşca era închisă, ţepuşele străpungeau trupul celui condamnat la moarte. Cum scopul era ca victima să sufere cât mai mult, sistemul de ţepuşe era construit în aşa fel încât să nu ucidă instantaneu. Cuţitele străpungeau picioarele, mâinile, pieptul şi chiar ochii persoanei condamnate. Legenda spune că putea dura şi două zile până când cel rănit îşi dădea sfârşitul după chinuri groaznice. Practic, cel torturat sângera până murea. 

Istorie de peste 600 de ani

Cetatea Făgăraş a fost iniţial folosită pentru apărare. În secolul al XV-lea, cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş era o cetate militară, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastioane la colţuri şi un turn de avanpost, de tip barbacană, pe latura de est. Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniului feudal al Făgăraşului, transformă cetatea militară de apărare într-un castel senioral fortificat. Zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud sunt dublate, prin interior, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutura de pământ, realizându-se astfel ziduri de 8 metri grosime.

Cetatea a devenit celebră în momentul în care a fost preluată de Mihai Viteazul. Domnitorul a donat-o soţiei sale, Doamnei Stanca, care a locuit un an la Făgăraş. Aşa a ajuns castelul să fie locaţia cea mai căutată pentru balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului.

La Făgăraş se ţineau patru baluri în fiecare an. La petreceri participau toţi nobilii transilvăneni, peste 1.000 de persoane. Istoricii spun că nobilii tăiau şi câte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul roşu şi dansurile de societate. Pe lângă balurile renumite în toată Transilvania, Doamna Stanca organiza în cetate şi serate muzicale la care participau soţiile nobililor din zonă. După moartea lui Mihai Viteazu, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile ei.

Cetatea Făgăraş a avut rol de apărare până în perioada comunismului când a fost transformată într-o închisoare de temut. Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic. Nu se ştie exact nici câţi au murit, fiindcă erau înmormântaţi pe ascuns, în timpul nopţii, în gropi comune sau în cimitir. Deţinuţii treceau prin cele mai crunte torturi, menite să îi macine fizic şi psihic. În interiorul cetăţii, în Turnul Temniţă, exista o carceră, extrem de îngustă, de numai 50 de centimetri, în care puşcăriaşii erau nevoiţi să stea chirciţi, în apă foarte rece care le ajungea până la genunchi.