Braşovul vă invită să-l vizitaţi în română, germană şi maghiară

Intrarea în Braşov vă dezvăluie comunităţile de aici. FOTOArhivă.

Semnele de la intrarea în judeţ reprezintă numele oraşului în română, germană şi maghiară, limbile vorbite de cele mai numeroase comuniţăţi din zonă.

Braşov, Kronstadt sau Brassó. Toate înseamnă acelaşi lucru: un oraş primitor, curat, cu drumuri bune, încărcat de multă istorie şi cu obiective turistice spectaculoase. Biserica Neagră, Cetatea Braşovului, Castelul Bran, strada Sforii sau Poarta Schei sunt doar câteva dintre ele.

Literele de la intrarea în Braşov sunt din metal, fapt care le-a dar destul de mult de furcă autorităţile. Au fost demontate de hoţi şi înlocuite de mai multe ori. Tot la intrarea în Braşov avem inscripţia de oraş martir, un tribut adus tinerilor căzuţi în Revoluţia din 1989.

Braşov este un nume româno-slav şi este răspândit în ţara noastră. Oraşul nostru se mai regăseşte în documente vechi şi sub denumirea Corona.

Personalităţi marcante ale istoriei au adus cinste numelui oraşului. Printre acestea se numără Andrei Mureşianu, compozitorul imnului României, Diaconu Coresi, autorul primei cărţi în limba română, Johannes Honterus, reformatorul saşilor din Transilvania, Ioan Meşotă, unul dintre cei mai renumiţi profesori români, Gheorghe Dima, renumit compozitor şi solist de operă, Ştefan Octavian Iosif, unul dintre fondatorii Societăţii Scriitorilor Români, Sextil Puşcariu, un filolog de renume, etc.