FOTO VIDEO Vacanţă în România. Toate poveştile ştiute şi neştiute ale Braşovului: peşteri, lacuri subterane şi tuneluri secrete sub Tâmpa
0
Şi pentru Braşov ne iubim ţara! În cadrul celei mai frumoase campanii de turism din media românească, lansată de ”Adevărul”, ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”, facem o plimbare într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei
Odată ajunşi la Braşov trebuie să intraţi la Biserica Neagră, simbolului oraşului şi cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin faptul că aici se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântăreşte şase tone.
La slujba din Biserica Neagră pot participa chiar şi 5.000 de persoane.
Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală şi economică puternică. Parohia braşoveană a primit hramul Sfintei Maria, fapt dovedit şi astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porţii sudice.
De-a lungul timpului biserica a fost afectată de mai multe cutremure, iar devastatorul incendiu în 21 aprilie 1689 a distrus-o aproape total. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. A fost nevoie de peste 50 de ani ca lăcaşul de cult să fie refăcut.
Un bilet de intrare la Biserica Neagră costă 6 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii. Se organizează şi tururi speciale cu ghid, iar biletul este 8 lei. Obiectivul turistic se poate vizita între orele 10.00 şi 19.00, iar duminică între 12.00 şi 15.00. Luni este închis.
Casa Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov
La doar o aruncatură de băţ se află Casa Sfatului, cea mai vizitată clădire din Braşov şi o fostă temută închisoare. Începutul unei construcţii pe locul Casei Sfatului este atestat în documente în data de 23 decembrie 1420, când s-a semnat un acord între Breasla Blănarilor şi Adunarea Districtului Ţării Bârsei.
Conducerii oraşului i s-a îngăduit atunci să construiască deasupra magazinului de desfacere al blănarilor o cameră pentru „acordarea dreptăţii" şi pentru şedinţele sfatului orăşenesc.
„Construcţia a fost completată şi de aceea, se pot observa astăzi stiluri diferite de arhitectură. În partea de jos se observă stilul gotic, iar la etaj stilul renascentist şi baroc. În secolul al XVI-lea turnul era străjuit de patru turnuleţe, semn că oraşul avea dreptul de a pronunţa sentinţe capitale, «Jus Gladi»", a explicat Radu Ştefănescu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie.
În timp, Casei Sfatului i s-au adăugat noi încăperi, iar turnul a fost prevăzut cu un ceas cu cadrane pe toate cele patru laturi. Din turnul ei, trompeţii anunţau evenimentele importante ale urbei, tradiţie care astăzi a fost reluată. Turiştii pot vedea trompeţii în fiecare zi la ora 18.00, iar în weekend şi de la ora 12.00.
Asupra Casei Sfatului s-au abătut de-a lungul vremii cutremure, trăsnete şi incendii, a suferit modificări, dar, mai ales, clădirea a supravieţuit dorinţei de demolare a conducătorilor de la începutul secolului XX. Un tur al clădirii poate oferi o imagine mai amplă asupra oraşului medieval, inclusiv al sălii de tortură din Evul Mediu.
Ceasul din Casa Sfatului, reînviat
Cel mai vechi clopot din Braşov, situat în Casa Sfatului, a fost readus la viaţă după 50 de ani, anul trecut. Clopotul vechi din turn, care data din anul 1520 a fost distrus în urma incendiului din 1689, iar actualul clopot a fost realizat un an mai târziu.
Iniţial, acesta era acţionat prin intermediul a două ciocane de către mecanismul ceasornicului din turn şi bătea din sfert în sfert de oră. În anii '60, mecanismul de legătură a fost oprit, pentru că zgomotul ar fi fost considerat prea mare. Mecanismul a fost demontat la cererea locatarilor din Piaţa Sfatului care se plângeu de zgomotul lui, mai ales pe timp de noapte, când le „fura" somnul. Acum bătrânul clopot anunţă ora exactă cu aceeaşi precizie ca şi un ceas elveţian.
Biletul de intrare la Casa Sfatului este 7 lei pentru adulţi şi 1,5 lei pentru copii. Muzeul este deschis de marţi până duminică între 10.00 şi 19.00.
Ca să vă trageţi puţin sufletul puteţi opri în Piaţa Sfatului, la una dintre terasele cochete. Puteţi admira peisajul în timp de sorbiţi o cafea, un suc sau un pahar cu vin. Preţurile sunt între 5 şi 20 de lei în funcţie de băutura aleasă.
Cea mai îngustă stradă din Europa de Est
O plimbare prin centrul oraşului trebuie să includă şi Strada Sforii, cea mai îngustă în Europa de Est. Puţini ştiu că strada Sforii are o istorie de câteva secole. A fost atestată documentar în secolul XVII şi reflectă tendinţele de urbanizare ale Braşovului medieval. Mult timp a fost folosită doar ca şi cale de acces de face legătura între străzile Porta Schei şi Cerbului. Marea reabilitare a venit în anul 2003. A fost schimbat pavajul şi s-au refăcut pereţii clădirilor. Strada şi-a recăpătat farmecul de odinioară şi datorită felinarelor care arată exact ca cele de acum 100 de ani. Lămpaşele folosite acum au fost comandate după modelul celor existente la muzeu, singura diferenţă fiind aceea că azi nu mai funcţionează cu gaz. Strada are doar 83 cm lăţime.
Arena luptătorilor
Dacă nu aţi obosit, la doar o jumătate de oră de mers pe jos de centrul oraşului, puteţi descoperi Cetăţuia Braşovului, o construcţie în formă de stea care oferă o panoramă superbă asupra urbei.
Iniţial, pe dealul Schlossberg, cel pe care azi se află construcţia, s-a ridicat, în anul 1524, un turn de veghe, din piatră şi cărămidă, în formă de potcoavă. Acesta avea trei niveluri, dotate cu ambrazuri la nivelurile inferioare şi guri de păcură la nivelul superior. Nucleul a fost completat în perioada următoare cu un bastion ce avea patru turnuri din lemn. În 1773 a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii.
Cetăţuia Braşovului a devenit obiectiv turistic din anul 1982, când a fost preluată de Aro Palace. Aici funcţionează acum un restaurant şi o terasă. Cetatea a fost refăcută de Primărie şi iluminată pe timp de noapte.
Muntele Tâmpa, un loc al legendelor
Dacă sunteţi pasionat de legend atunci Muntele Tâmpa este exact ce aveţi nevoie. Cele mai cunoscute legende sunt cele care vorbesc despre existenţa unui mare lac subteran sau despre existenţa unor tuneluri ce străpung muntele. Dacă existenţa lacului nu a fost dovedită, existenţa a 3-4 tuneluri săpate în munte este reală. Astăzi numai unul dintre ele mai este practicabil şi leagă Casa Sfatului de unul dintre turnurile vechii cetăţi. Celelalte s-au surpat în timp şi toate sunt închise pentru a se evita accidentele.
Astăzi muntele Tâmpa este un veritabil obiectiv turistic şi nu există vizitator care să nu facă o plimbare cu telecabina până în vârf. De pe Tâmpa Braşovul se poate admira în toară splendoarea lui. Un drum cu telecabina costă 13 lei. Pe munte se poate ajunge şi pe jos, dar plimbarea poate fi una plină de peripeţii. Vă puteţi întâlni foarte uşor cu urşii.
După o plimbare pe munte, puteţi merge pe aleea de după Ziduri, tot în centrul oraşului unde puteţi admira celebrele bastioase de apărare ale oraşului. Turnul Alb şi Turnul Negru au fost deschise pentru vizitare, iar un bilet de intrare costă 8 lei. Aveţi nevoie însă de puţină condiţie fizică pentru a urca cele 200 de trepte din piatră.
Un regal culinar
O excursie la Braşov înseamnă şi turism culinar. Zeci de restaurante vă aşteaptă cu preparate tradiţionale. Celebre deja sunt Ceasu Rău şi Roata Norocului. Dacă ajungeţi la unul dintre ele nu rataţi ciorba de burtă, coastele cu sos sau tocăniţele gătite ca la mama acasă. Clătitele braşovene vă vor îndulci cu siguranţă ziua. O masă la Braşov costă în jur de 50 de lei de persoană. Şi dacă vreţi să rămâneţi peste noapte la Braşov, trebuie să ştiţi că o cameră la o pensiune costă 100 de lei, iar la unul dintre hoteluri din centru între 200 şi 400 de lei.
Poiana Braşov, o porţie bună de aer curat
Poiana a fost din vechi timpuri destinaţia drumeţiilor şi a practicării sporturilor de iarnă. Localitatea este atestată documentar din 1427. Schiorii au urcat prima dată în Postăvarul în 1895, iar în 1906 în Poiană a avut loc primul concurs de schi. În 1951, la Poiana Braşov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Atunci a fost dat în folosinţă un modern hotel al sporturilor şi primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150 metri.
Dacă iarna Poiana Braşov este destinaţia favorită a turiştilor deoarece are cele mai bune pârtii din ţară, vara staţiunea este un adevărat paradis al aerului curat de munte şi al drumeţiilor.
Cine ajunge în Poiana Braşov vara nu trebuie să rateze o excursie cu telecabina în Postăvalul, locul unde eşti deasuăea lumii şi printre nori. Dacă ajungi în vârful masivului Postăvaru este imposibil să nu faci un mic popas la Cabana Postăvaru, cea mai veche din România. Aceasta este situată la o altitudine de aproximativ 1604 metri şi a fost construită în anul 1883 de membrii Asociatiei Carpatine Ardelene SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein), care o administrează şi în prezent. O călătorie cu telecabina costă 20 de lei.
Încet, dar sigur, Cabana Postăvaru a deveni un simbol al staţiunii şi a rămas un loc de întâlnire al montaniarzilor şi al schiorilor. „Cei mai mulţi vin aici, pentru că se păstrează acest farmec de cabană. În special turiştii străini care ne trec pragul sunt cei mai impresionaţi de ce văd şi spun că s-au săturat de gresie şi de faianţă şi vor să vadă lemnul. Să aibă parte de ceva rustic", ne-a mai destăinuit CorneliaTeuche, care a pus şi bazele unui mic muzeu în cabană, unde a strâns de la poze vechi cu clădirea şi schiuri, până la costume tradiţionale săseşti care au 130 de ani vechime.
Călătorie în timp
De pe belvederea din faţa cabanei ai o panoramă impresionantă şi vezi unele dintre cele mai înalte puncte ale Munţilor Carpaţi, precum şi întreaga Ţară a Bârsei. Tot de aici poţi avea parte şi de un fenomen atmosferic deosebit, numit „marea alpină": norii coboară, înconjurând piscul muntelui, iar cei ce privesc au impresia că sunt deasupra lumii. De o privelişte deosebită ai parte şi de pe geamul camerelor cabanei.
Subiect de roman
Chiar în anul inaugurarii cabanei, a trecut pe acolo scriitorul Mihail Sebastian care câţiva ani mai târziu a publicat romanul „Accidentul" a cărui acţiune se petrece în cea mai mare parte în zona cabanei.
Împrejurimile, cabana, potecile, pârtiile şi atmosfera vremii sunt descrise cu multă exactitate şi farmec, iar numele SKV este menţionat în cuprinsul cărţii de zeci de ori.
Peştera iluminată cu leduri
Odată coborâţi de la înălţime este timpul pentru o schimbare de décor, la adâncime. Peştera Valea Cetăţii este locul ideal pentru acest lucru.
Peştera a fost scoasă la lumină la finele anului 2010, fiind una dintre cele mai moderne din Sud Estul Europei. De la poteci speciale din fibră de sticlă, până la iluminat pe bază de led, prietenos cu mediul, modernele dotări fac din peşteră un obiectiv turistic echipat la standarde occidentale. Zeci de specialişti au lucrat la modernizarea peşterii, care a costat 100.000 de euro.
Aceasta face parte din Rezervaţia „Valea Cetăţii", întinsă pe 18.000 de hectare. În anul 1949 peştera era închisă printr-un dop de argilă, care a fost corodat de apa acumulată care a invadat Valea Cetăţii şi Râşnovul. De aceea, poiana din zonă se mai numeşte şi „Vârtejul Dracului".
Peştera are peste un kilometru, din care este amenajată o porţiune de 330 de metri, iar accesul se face pe nişte poteci speciale. Acestea sunt realizate din fibră de sticlă, un material care s-a folosit în trecut la construirea primelor avioane invizibile. Avantajul este că acest material nu îndepărtează biodiversitatea. Prin sistemul special de iluminare, cu leduri, lilicecii nu sunt deranjaţi în peşteră, de aceea se spune că acest tip de lumină este prietenos mediului.
Cei care doresc să viziteze peştera o pot face zilnic între orele 10.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 10 lei, respectiv 5 lei pentru copii, sau de 8 lei pentru grupurile organizate de adulţi şi 4 lei, pentru grupurile de copii. Accesul se face pe DN 1 E Poiana Braşov - Râşniov, aflându-se la aproximativ 5 km de staţiune.
Şi după atâta plimbare oricui i se face foame. În Poiana Braşov aveţi de unde alege între preparate tradiţionale sau vânătoreşti. O masă cu delicatese la restaurantele din staţiune costă în medie 100 de lei de persoane. Şi pentru că este păcat să petreceţi doar o zi în Poiannă vă puteţi caza la pensiune sau la hotel. O cameră costă între 150 şi 500 de lei. Sunt însă şi variante mai ieftine cum ar fi vilele situate între Poiana Braşov şi Râşnov unde o cameră costă 100 de lei pe noapte.
Dacă ai fost la în locuri inedite din Braşov şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc strămoşesc al României, ne poţi poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
Tu de ce mai iubeşti România? 125 de însemnări din primul jurnal de vacanţă scris de o ţară întreagă
Se încarcă comentariile...
